îţi ling inima
cu limba de grăire-a iubirii
undeva pe stradă
un câine face implozie într-un os
în odaie e fum de sânge
din frecarea noastră a organelor genitale
ne ştergem la gură de urlet,
palme murdare de şoaptă
oglinda s-a frânt între noi
şi bucăţile stau faţă în faţă
patul scârţâie ritmic,
imn de lebădă neagră
pe uşă intră moartea beţivă
împleticindu-se-n Coasă
când ne retragem unul din altul
o aruncăm afară ca pe o cârpă
în praful de pe icoană
ne desenăm autovenerarea
scoţând din podele genunchii
şi înfigându-i în piepturi
mâncăm o prăjitură de autorugă
undeva pe stradă
o pisică îşi numără vieţile