să îngrop ce mă doare ca în turnul scobitorilor
cum am citit odată că acolo condamnații ciopleau scobitori
cum mă văd și sunt un cîine care înoată către mal dar îl ia curentul
și în seara asta e inima mea finală

sunt transformări maiestuoase, draga mea, ca un meteorit
care aduce viața și îi poți spune meteorit fecund
ca un condamnat evadat care se predă, poate mă predau și eu
să-ți aud părul cum crește

nașterea sfîșie deja cadavrul iubirii noastre
ca o stea care omoară altă stea și din ochii noștri dispare cerul
fîntînile trec prin noi, nu mulți înțeleg

noi vrem pămînt, dar pămîntul te vrea pe tine
noi vrem lumină, dar lumina ți se așază în pîntec și stă pe întuneric
pînă face turnulețe de nisip, pînă din lumină vine altă lumină

noi suntem ascunși în trupurile noastre de carne
uneori facem schimb și e minunat uneori din părul meu
crește părul tău și e minunat uneori iei metroul prin mine

și cad pe stradă de drag ce îmi e și acolo unde cad vin și desenează cu creta
conturul tău și un turnuleț în care fac scobitori
pe care mi le înfig în ochi să-ți țin minte doar viața