Ce arşiță mă copleşea în tinerețe,
Şi cum o împăcam cu un butoi,
Acum și pofta vine cu strictețe,
Ce-ar fi să treacă timpul...înapoi.
Vârsta mi-a sugerat tristă dietă,
Cât zgomot doar la un pahar de vin,
Îmi amintesc cum la măsea trăgeam ca o pipetă,
Acum sunt alte neplăceri ce mă rețin.

Timpul crud un neajuns strecoară,
Colesterolul doar... involuntar ridic,
Dulceața mustului de odinioară,
O dau pe-o tablă, o chiflă şi un mic.

Prevăd şi-un viitor în care
La orice sticlă-n cabinet,
Mă voi uita cu nepăsare
Din lipsa unui juvenil magnet.
Voi lua şi câte-o rețetă-n silă,
Cu prescripții ce inspiră,
Va fi a vieții altă filă,
C-un alt efect care expiră.