poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Pașadine în vers alb (73)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-02-07 | |
Ce știm noi de fapt?
Când atâtea lucruri încâlcite Ne-apasă sufletul inapt De-a mai păși pe drumuri liniștite. Avem parte de multe, multe ploi, Încât adeseori rămânem muți, Speriați, într-o baltă plină de noroi, Inconștienți de multitudinea anilor pierduți. Pierduți poate din cauza amărăciunii, Sau doar din simplul fapt că nu trăim, Că tot ce facem e să ne supunem slăbiciunii, De a trăi o viață-ntreagă într-un corp anonim. Ne mai trezim din când în când, La o realitate nu atât de dură, Și atunci lăsăm la o parte orice gând, Iar viața capată o altă textură. Ne agățăm de locuri care ne surâd, De oameni care aprind o scânteie în noi, Încât inima și sufletul râd, Și continuăm să mergem înainte, și nu înapoi. Acela e momentul nostru, Când după ploaie, iese din nori Soarele care a învins teribilul dezastru Ce a străpuns sufletul de infinite ori.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate