poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Pașadine în vers alb (73)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-04-20 | |
Peste primăvară se cerne o zgură -
Frânturi de rămas bun De la pământul ce și-a carbonizat buzele în soare. Mai am în gură gustul de sânge a zborului. În pupilele uscate și negre ca granitul Se citește o rugă de ploaie. Nici o picătură însă nu-și dorește Să cadă pe țărâna Din care nu mai răsare nimic. O furtună de nisip alungă apa rătăcită Într-o aroganță de autosuficiență. Tăcerea pustietății țiuie în urechi. Dacă nu asculți bine Ai crede ca sufletul a amuțit în tihnă. E o pauză liturgică După sacrificiul ultimului cuvant? E un acrobat nebun ce merge tiptil De frica cuvântului ce-l poate răsturna? Mă întreb astea din ochiul unui uragan de sticla. Cioburi de oglinzi care îmi mai pastreaza reflecția. Defilează în jurul meu priviri admirative și ingrozite. În jurul meu ascutitul a făcut o horă. Dansul lui nebun prevestește o sângerare. Ruga a fost ascultată. Va ploua!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate