40.

nu știu de tine, de vei fi pe unde
și-n care timp al viețuirii mele
vei fi fiind în ruga din gamele
și te-oi fi bând în tristele secunde.
iar de mă veselesc la foc de iele
icoana ta în mine iar pătrunde
rostogolită-n clipele rotunde
pe când îți intru sub a iernii piele.
oricum, să vii a locui chilia,
te voi hrăni cu dragoste și șag
din pâinea dulce-ți voi lăsa felia.
ci nu cunosc veciei vălmășag
dar cântă-ades în mine ciocârlia
ca un pierdut pe cale rămășag...


41.

mirarea ta o chem, să mă repare
simțirile spre vis îmi sunt defecte
și port întunecime în afecte,
suavul zâmbet diavolesc îmi pare.
tu râzi în a iubirii dialecte
de mi se luminează înspre zare
mă dau de-a-ntregul ție de vânzare
și ucigând necazului insecte.
iar în dorință ca spre Sus o rugă
cu-atinsul 'nalț în pielea ta o jalbă
și-i așezat amarul meu să fugă.
sărutul torn pe-a gurii tale salbă
mă bag la pieptul tău în lene slugă;
lumina-n sân ni se strecoară, albă...