poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 937 .



207
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Michelangello ]

2015-11-10  |     |  Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea






Sărac și singur stau ca într-o bortă
sau ca sub coaja arborelui miezul
ori ca un spirit prins într-o retortă.

În cripta sumbră eu sunt huhurezul,
păianjeni harnici în rotiri atente
la capătul de fir fac titirezul.

La ușă cresc gigante excremente,
de parcă lumea-nfulecă doar struguri,
ori ia din purgativele demente.

Deprins cu beteșuguri urinare,
văd țeava-n fața scândurilor sparte
prin care zorii caută cărare.

Gunoaie și țucale, mâțe moarte
în drum Ie Iasă cei ce vin la mine,
scutind și timpul și-ocol mai pe departe.

Am trup hrănit de duh atât de bine,
încât putoarea dac-ar fi să-l lese,
nici pâinea și nici cașul nu l-ar ține...

Respir cu greu, că sufletul nu iese
pe gură, nici în jos, pe calea porții;
nu mor fiindcă tusea-mi dă accese...

Sunt herniat, spetit de truda sorții
și istovit de munci... pe datorie
de multișor mănânc la birtul morții.

Găsesc plăcere în melancolie
și-odihnă în necaz; cei ce oftează
după dureri – dea Domnul să le vie!

Eram găsit mai om spre Bobotează,
cu-atâta mai vârtos cu cât palate
înconjurau cu fast căsuța-mi brează.

În piept mi-s flăcările terminate,
dureri mai mari pe cele mici le-alungă
și sufletu-i cu aripi retezate.

Stă pe ciolane pielea ca o pungă,
iar în bășică pietrele se-adună
și-n cap bondari afară vor s-ajungă...

Mi-i ochiul istovit, orbita brună,
iar dinții în gingii abia se-îngaimă
și de-i ating ca instrumentul sună!

Pe față port întipărită spaimă;
aș alunga și corbii fără armă,
în holde cu veșmintele-mi de faimă...

Într-o ureche un paing tot sfarmă
și-n alta cântă-un greier noaptea-ntreagă;
nu dorm de-a horcăitului alarmă.

Amor și vers, mâzgălitura dragă
o folosesc de coș, o zvârl ulucei
sau în latrină ca pe-o terfeloagă.

La ce-aș sculpta întruna ca năucii,
când sunt asemeni celui ce sfâșie
oceanu-n-not, dar îl îneacă mucii?!

Aici mă-aduse arta scumpă mie,
ce-a rupt din glorie și mi-a dat partea:
bătrân și la cherem și-n sărăcie...

Distrus, de n-o veni mai iute moartea.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!