îl văd zilnic
un bătrânel la vreo 50 de ani
om al străzii cu picioarele intrate în putrefacție
un bătrânel pe banca din fața spitalului de urgență
îl bagă în seamă doar muștele care se așează în roiuri pe picioarele descărnate
e caniculă
dar el îmbrăcat mult prea gros pentru acest anotimp
doarme liniștit cu capul în piept

într-o zi a dispărut
cei de la ambulanță i-au spus să plece
nu e o reclamă bună când un om moare la poarta spitalului
a apărut abia spre seară cu o bancă mai încolo
purta șosete negre în picioare
se rușina de propria-i suferință și a acoperit-o
nu voia să deranjeze pe nimeni
dar cu toții știam că dincolo de material carnea putrezește în continuare
știu asta și cei de la spital
medicii îmbrăcați frumos și parfumați care dimineața și seara intră și ies pe poartă liniștiți
se prefac că nu-l observă pentru a nu fi nevoiți să îi ofere o mână de ajutor
îl urăsc îl vor plecat mort oricum
dar el stă acolo ca și cum ar spune
hei sunt tot aici iar nepăsarea voastră mă ucide