Iubit am fost la răsărit
Si părăsit am fost la asfințit,
Trăită viața întru frumos
Murind de răul cel grețos.

Fructul vieții l-am mușcat,
Lumina mi s­-a dispersat.
Sensul vieții stors de vlagă
Fericiți in fosta clipă.

Țelul meu frumoasă fată
Dorința de a te avea.
Gândul meu frumoasă fată
Doar de a te revedea.

Frigul oasele îmi îngheată
Moftul ei mă obosea,
Sufletu-mi limita
Viața începea a dispărea.

Port doliu in suflet
Negru in simtiri,
Sătul de a fi măcelărit
M­-am căit de­a pururi.