poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1170 .



contraelegie
poezie [ ]
(în notă minoră de roșu,a.)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [literesicifre ]

2013-03-08  |     | 



mereu
ai senzația aceea că am pierdut ceva și
mi-o spui cu atâta seriozitate, cu puful de deasupra buzei
atât de aproape, suflând cuvintele ca pe niște clape
atent apăsate, cu lumina deasupra cearcănelor abia
atingând tâmplele
praful, sarea, parfumul, nu-i de mirare că mușc
frunzele lovindu-și trupul, ascuțișuri, răcoarea
peste muguri de crengi
rotunjimi de fruct cu pulpa plină de sămânță
și tărie de funie peste țesături pline de vânt luptând cu furie
să fie sub degetele tale
umezite

un soare întunecat
sub palmele tale sunt
te frământă așteptări pe care le trezești
corzile tale vocale pâlpăie, furtuni de nisip de
noroi de gheață de fum de sunete-bronz între înălțări
pe vârfuri
tot ceea ce pipăi
de tăceri fără șoaptă dislocate
în talazuri dintr-o aducere-aminte a nebunie
sună
toate

cald
și umed, noapte ținându-ți suflarea și
lăsându-ți să scape explozii prin mușchii din iris ce
cauți în mine scufundată sunt
nisip și ape și rădăcini ca niște frânghii încolăcite sunt
slab ca un pârg sub pleoape și
flămând
mai aproape
să mă stingi, să mă sorbi, să mă smulgi
pârjolind ca într-o rugă până la vene aceste sârme
ce mă țin într-o
întunecime, beție, cruzime
de refuz, întinzând la maxim, un măcelar despicând tenace
carnea-pânză de vertebrele-frânghie în timp ce pielea
urlă fierbând sub unghiile tale ce
mă apasă în această armonie de dureri și ruperi
păcate și

sunt
vină și neîncredere, ignoranță, ipocrizie, furie
culori pictate pe față
pătimaș de a mă desface
de-această
nedeslușire
dar

nu
tu vrei să
mă înveți tăcerile tale ca pe o
poezie cu versuri încet apăsate mereu
ai sensația aceea că am pierdut ceva și
mi-o spui cu atâta seriozitate, cu puful de deasupra buzei
aproape

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!