circul prin oraș întotdeauna de la stânga la dreapta
profesorul spune că aș putea deveni pm de speță nobilă
dacă aș renunța la aripi și cioc
ar fi suficient să deschid ferestrele
după furtună
ca să fie vorba despre mine în toate poemele sociale
dar eu nu discut cu astfel de oameni
eu am un câine amator de sirene are în stăpânire o stradă lungă
din orașul vechi
jumătate din el urmează o linie continuă
cealaltă jumătate vine cu mine oriunde mă duc
cu labele din față zgârie ușile până când clovnii părăsesc ambulanța
e doar un joc nimeni nu simte durere
ori vreo senzație de micșorare adâncă
alteori trebuie să rămân acasă
strâng atunci de prin pereți minciunile vecinilor mei
seci și dezarticulate
îmi iau pulsul între două urlete ale unui cocoș care
nu știu ce mai caută în oraș
poate vreți să umblăm iar în costume populare
să vorbim ca la țară cu ie și cu îhî și să nu ne mai spălăm pe dinți
tatăl meu a lucrat în șantier purta pe mână un ceas rusesc
el a turnat beton peste toată grădina
peste pomi și peste morcovi și peste locul unde e îngropat bunicul
tata a fost un om puternic
noi nu l-am văzut murind nu l-a văzut nimeni
vă iert din cauza lui
de obicei plec de acasă noaptea
prietenii mei ar trebui să facă la fel
atunci umbrele te amestecă elegant
în tot felul de întâmplări ciudate