Nu stiu nimic despre existenta asta.Inteleg ca sunt atatea lucruri ce pot stapani lesne fiinta.Cred ca pacatul, obsesia cea mai mare este lespedea ce inchide mormantul zugravit cu neincetare.Nu am nici cea mai vaga banuiala daca importanta lui intr-o ierarhie ar vreo consecinta pozitiva asupra spiritului obsedat.
"Sa fii mereu cu un pas in urma decat ultima dorinta.Asa poate arata ceea ce noi numim destin fatidic"
***

Omul se poate adesea intrupa din lumina universalui ce ii tresalta in vene.E deajuns sa priveasca sa zambeasca si sa-si spintece tristetea in doua.
***
Voia sa ii aduca medicamentele.Il privi blajin si gandind cu jind la moartea ce-i sedea in fata si la pastilele de alaturi, de care se saturase sa-l mai amagesca cu sanatatea, ii spuse doar atat: "....carpeli, carpeli, carpeli...."
***

Gasesc ca uneori scriitorul nu e altceva decat un hot de cadavre.Si invesmantat in mantia mortii umbla prin cimitirele sufletului sa-si buzunareasca fratii de amintiri si de cele din urma trairi.
* * *
Micul complex al lui Narcis:se doreste pe sine insusi Nu poate trai fara propriile sarutari.Sa te saruti atat de tare incat sa prinzi gelozie pe sarutul ce tocmai ti l-ai dat
Daca ma intrebi ce am facut toata viata si daca as inncerca macar acum sa nu te mai mint ti-as doar atat Mi-am mutat de colo colo cartile pe care le-am adunat ca sa pot ajunge aici in fata ta si a multora Tot acest travaliu nu l-am recunoscut nici eu insumi pana acum cateva minute cand mi-am dat seama ca degeaba ne ascundem de ce ne este frica.In definitiv e cel mai bun mod de a-ti construi existenta