poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2966 .



Povestiri pentru Maruca („Note de lector” vol. V)
proză [ ]
CUVÂNT ÎNAINTE

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Romeo_Pivniceru ]

2009-12-01  |     |  Înscris în bibliotecă de Mirela Zafiri



CUVÂNT ÎNAINTE

Cartea de față reprezintă o încercare mai mult decât ambițioasă, adică ce depășește limitele pregătirii mele de specialitate în domeniul pe care am de gând să-l atac și poate chiar capacitatea mea de a discerne cu precizie și suficientă claritate natura ideilor cu care mă voi confrunta. Este vorba de a comenta evoluția gândirii filozofice europene de la prima licărire de conștiență umană și până în zilele noastre.
Dorința de a mă iniția în tainele filozofiei și în special în varietatea de doctrine și concepții ce se întâlnesc în această disciplină a încolțit încă de pe vremea când eram elev în ultimele clase de liceu. De atunci și până
astăzi, ea m-a stăpânit neîntrerupt în stare latentă, îndemnându-mă în anumite perioade să citesc diferite lucrări filozofice ce mi se păreau potrivite
pentru îndeplinirea visului meu.
Cartea de bază cu care am început lectura (de altfel și prima) a fost o lucrare ce ne fusese recomandată ca lectură complementară, la lecțiile de filozofie.
Începută atunci, am terminat-o de citit după mulți, mulți ani, cu nenumărate întreruperi și reluări.
Acest lucru se vede și din prezentarea acestei cărți, însoțită de notarea „la cald” după terminarea lecturii, așa cum am obișnuit să fac întotdeauna cu cărțile comentate, din volumele mele de critică, subintitulate „Note de lector”.
De altfel și prezenta lucrare poartă ca subtitlu „Note de lector” vol.V.
Iată prezentarea cărții și ce scriam atunci, când încă nu se
întrevedea cu claritate întocmirea lucrării de față:
N.BAGDASAR, Virgil BOGDAN, C.NARLY
ANTOLOGIE FILOSOFICÃ. Filosofi străini.
Ediția a doua revăzută și adăugită.
Cuvânt înainte I.Petrovici.
Casa Școalelor 1943
Terminat de citit la 13 august 1983 (sâmbată) ora 7,13, București, Tudor Arghezi 18.

Prima slovă din această carte am citit-o într-o oră de filozofie, în toamna anului 1943, fiind elev în clasa a VII-a, la Liceul „Cuza-Vodă” din Huși.
Eram într-o sală mică de la etaj (rezervată clasei a VII-a). Filozofia o făceam cu părintele Ghenuță Popescu, tatăl lui Paul Popescu-Neveanu, care era coleg cu mine în același an. Deci, pentru terminarea și înțelegerea
în bună măsură a acestei cărți, mi-au trebuit, cu aproximație de câteva zile,
exact 40 de ani!
*
* *
Terminasem lectura integrală a Antologiei ºi încă nu eram suficient lămurit asupra multor aspecte si concepþii mai subtile expuse în ea.
Nemulþumit, m-am hotărît să o citesc a doua oară. ªi de astă dată, tot cu întreruperi, amânări ºi reluări. În sfârºit, după o perioadă foarte lungă, reuºeam să notez următoarele:
Terminat de citit pentru a doua oară la 18 martie 1993, ora 1,55, tot în T.Arghezi 18 (dar de data asta acasă).
Noapte liniºtită, apropiată de punctul vernal. Joi.
*
* *
Acum mă simþeam că stăpâneam bine conþinutul cărþii, cu excepþia
câtorva concepþii filozofice, care mai trebuiau aprofundate. Dar eram în
stare să întocmesc un comentariu mulþumitor asupra ei.
O antologie filozofică! Ce comentarii s-ar putea face asupra ei? Pe
măsură ce mă apropiam de sfârºitul cărþii, vedeam că se apropie ºi
momentul când va trebui să-mi spun părerile, aºa cum convenisem
printr-un pact făcut cu mine însumi că voi proceda cu toate cărþile ce le
citesc. Ori pentru Antologie îmi dădeam seama că nu prea ºtiam cum să
scriu. Căci ce e o antologie, decât o colecþie de texte — filozofice în cazul de
faþă — aranjate după un anumit criteriu ºi comentate cât mai puþin cu putinþă,
lăsând ca textele alese să vorbească de la sine ºi să-ºi justifice singure
ideile susþinute. Dacă realizatorii lucrării, oameni de cultură ºi prestigiu, au
evitat să formuleze interpretări, recurgând doar la scurte notiþe de
prezentare imparþiale, atunci ce aº putea să scriu eu?
ªi totuºi, meditând mai profund asupra celor citite în această carte,
m-a fulgerat deodată un gând, că aº putea scrie ceva destul de interesant.
Aºa cum sunt prezentate textele filozofice, ele urmăresc o linie
cronologică a apariþiei pe scena istoriei a marilor gânditori ai lumii împreună
cu sistemele lor filozofice. E o istorie în care nu vorbesc autorii, ci personajele prezentate. E o istorie, dacă vreþi, „în imagini” a filozofiei, în care „imaginile” sunt textele alese. Da! Dar acesta e un fel indirect de a prezenta istoria. Un martor pe viu la o scenă istorică, nu înseamnă că i-a ºi priceput
sensurile. Calitatea de martor nu e suficientă pentru a putea fi ºi judecător.
Îþi trebuie o viziune de ansamblu, care þi-o dă numai o judecată istorică critică. Ori tocmai de aºa ceva este lipsită „antologia filozofică”. E ca o colecþie de obiecte utile, în care sunt reunite cele mai interesante exemplare, dar atât. Îþi dai seama de fiecare la ce foloseºte, dar mai greu îþi vine să spui cum ºi mai ales în ce scop s-a folosit. Rolul acesta revine comentatorului.
Aºadar, m-am gândit ca, după lectura acestei cărþi, să încep să povestesc într-un limbaj cât mai simplu cu putinþă istoria gândirii filozofice de la originile ei ºi până în zilele noastre, folosindu-mă de mostrele oferite de carte, dar ºi de alte lecturi complementare.
Sigur, mulþi se vor găsi să spună că e o banalitate ceea ce încerc eu să fac; dar n-o fac pentru publicitate, ci o fac mai întâi pentru mine, pentru a face ordine în cunoºtinþele filozofice adunate cam la întâmplare.
Muncit de aceste gânduri, încă nu mă hotăram să pornesc la treabă, când, într-o bună zi, s-a întâmplat ceva, care m-a determinat să nu mai amân traducerea în fapt a proiectului meu.
Era probabil prin anul 1993, după cât îmi amintesc prin noiembrie.
Cred că era prin preajma sărbătorii Sfinþilor Mihail ºi Gavril ºi plecasem cu Maruca la o prietenă de a ei, Gaby Tomescu, care-ºi prăznuia ziua onomastică. Cum vremea era frumoasă, ne gândisem să nu luăm un mijloc de transport în comun ºi să facem o plimbare pe jos până la piaþa Filantropia, pe unde se afla domiciliul sărbătoritei.
Până să ajungem acolo, discutând ba de una, ba de alta, nu ºtiu cum
veni vorba despre filozofie. Fiind încă sub impresia recentei mele lecturi, mă
apucai să-i povestesc Marucăi, schiþând în linii mari cam cum a evoluat
gândirea europeană, începând cu filozofia presocratică ºi terminând cu
doctrinele ºi concepþiile moderne ale zilelor noastre. Căutam să mă exprim
în termeni cât mai puþin sofisticaþi, încât să fiu cât mai uºor înþeles. Maruca
era numai urechi ºi era foarte încântată de discursul meu. Din păcate, apropiindu-ne de destinaþie, a trebuit să-mi opresc povestirea, care, oricât aº fi vrut eu s-o scurtez, necesita un timp mult prea lung faþă decât aveam eu la dispoziþie. Marucăi îi păru rău că povestea mea se întrerupse brusc, dar eu eram încântat descoperind că idei subtile puteam să le expun printr-un limbaj comun. Atunci m-am hotărît să încep deîndată redactarea lucrării pe care o aveam în minte. Apoi orânduindu-mi tematica în ordinea
firească, să o repovestesc în scris într-o carte pe care o voi intitula „Povestiri pentru Maruca”.
Ideea aceasta de a înºirui ca într-o poveste aventura gândirii omeneºti nu-mi aparþine în totalitate. Ea mi-a fost sugerată de episodul acela curios, din romanul lui Camil Petrescu, „Ultima noapte de dragoste,
prima noapte de război”, unde eroul principal nu găseºte ceva mai bun de făcut în acea noapte memorabilă, decât să-i þină iubitei lui o prelegere de istoria filozofiei.
În aceeaºi măsură, m-a stimulat ºi amintirea cărþilor lui Hendrik Willem van Loon, pe care le-am citit în tinereþea mea. Făcuse omul acesta un lucru asemănător cu cel ce mă frământa pe mine: scrisese într-un cod accesibil tuturor o istorie a mai multor discipline văzute într-o perspectivă
globală, așa cum nu fac de obicei educatorii. Așa a scris „Istoria omenirii”, „Istoria artelor”, „Cucerirea mărilor”, „Istoria bibliei”. A scris toate istoriile, numai istoria filozofiei nu. Bucuros că am găsit o căsuță liberă în acest „tabel al elementelor”, m-am gândit s-o scriu eu.
Dar să nu uit: odată cu luarea acestei hotărîri, m-am apucat să recitesc Antologia pentru a treia oară, în paralel cu redactarea manuscrisului. Când am terminat, scriam pe ultima pagină a cărții:
„Am terminat lectura azi luni, 25 iunie 2001, dimineața la ora 9:30, acasă la domiciliul meu ultim din București. Din alt punct de vedere, trăim un iunie foarte capricios, cu urmări catastrofale în multe județe din țară, cu
căderi de grindină pe suprafețe mari de mii de hectare, cu viituri și descărcări electrice puternice, care au făcut și victime omenești. Azi e o zi relativ liniștită, cu cer variabil și o ploaie de scurtă durată.”

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!