poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 697 .



barbara
proză [ ]
internet

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [mihaly ]

2005-06-10  |     | 



Ma¢ obseda Moartea s¸i în casa noua¢, atât de intens încât n-a trebuit sa¢ fac prea mult¸i pas¸i ca s-o ga¢sesc într-un Internet cafe. Sta¢tea cu fat¸a întoarsa¢ pe juma¢tate spre mine, cu piciorul stâng în ciorap negru de ma¢tase cocot¸at pe fundul unui scaun înalt de bar. çn dreptul genunchiului firul pare us¸or ra¢rit, altfel femeia e supereleganta¢, cu un aer artificial de asiatica¢, sa¢ zicem de ietnameza¢ cu fat¸a prelunga¢. Prin bluza neagra¢ îi ies¸eau omoplat¸ii captând pe suprafat¸a lor lumina albastra¢ de argon. Mâna dreapta¢, cu t¸igara între degetele cu unghii vopsite stacojiu, îi tremura¢ pe tejgheaua lucie. E fardata¢ profesional, cu ochii s¸i buzele mov, pa¢rul negru încret¸it mirosind a iarba¢ culeasa¢ de vra¢jitoare înainte sa¢ se lumineze de ziua¢ - ît¸i dai seama ca¢ trebuise sa¢ ma¢ dau lânga¢ ea pe un scaun de la bar ca sa¢ simt toate astea. Beau eu, bea s¸i ea, bere Heinekken - Heinekken. Vreau sa¢ dansez, danseaza¢ s¸i ea, foxtrot s¸i ceardas¸ s¸i cazaciok, s¸i bine înt¸eles ca¢ în toate e mai tare ca mine. Aseara¢ am vrut s-o seduc - s¸i m-am trezit în patul meu dupa¢ unu noaptea, cu sexul într-o erect¸ie dureroasa¢, care nu se linis¸tea decât prin masturbare. La Internet-cafe, singura bolta¢ deschisa¢ la orele mici când îmi fac eu rondul, m-a frapat mai de mult apropierea Mort¸ii de client¸ii obis¸nuit¸i, copii de pais¸pe-cins¸pe ani. Lânga¢ crâs¸ma milit¸ienilor, un stol de fete lungi în picioare, parca¢ aceleas¸i dintotdeauna (dar s-ar putea sa¢ fie o confuzie datorata¢ ceasului la care trec eu de obicei prin zona¢, totdeauna dupa¢ s¸apte seara) stau pe trotuar s¸i trag fumuri scurte s¸i dese din t¸iga¢ri, sprijinite de bordul mas¸inii lui Andrei. Ba¢iatul patronilor, ra¢mas neînsurat pâna¢ la o vârsta¢ destul de înaintata¢ spre treizeci de ani, era cu sigurant¸a¢ o partida¢ buna¢ pentru fetele din cartier. çn lumina zilei fetele apar destul de cura¢t¸ele, fa¢ra¢ machiaje denaturante, una din ele (prima fiindca¢ o vedeam mereu fa¢când curse între terasa¢ s¸i casa patronului, care pa¢stra un fel de cura¢t¸enie t¸a¢ra¢neasca¢, de-ar fi sa¢ ma¢ iau dupa¢ înca¢lt¸a¢rile la¢sate pe prag), cu pa¢rul lung blond-cendre s¸i ochii adâncit¸i de caucaziana¢, cealalta¢ mai spre bruneta¢, cu o fat¸a¢ rotunda¢ vesela¢...

Mai bine nu te-apucai de scris, zice, ca¢ nu s¸tii când pot¸i s-o sfârs¸es¸ti ca mine! Ea zice ca¢ e fiica unui miner din Silezia, care îs¸i irosise câteva zeci de ani în minele de ca¢rbune as¸teptându-i pe americani, s¸i când a va¢zut ca¢ nu mai vin a pornit-o el într-acolo, cu un copil de s¸apte ani de mâna¢, botezat cu numele patroanei minerilor Varvara - chiar femeia asta care-mi vorbes¸te, cu un debit dement¸ial. O sa¢pta¢mâna¢ pe ocean a fost visul viet¸ii ei, pe urma¢ în America a trebuit sa¢ se-apuce de toate slujbele, chelnerit¸a¢ la bistrou, telefonista¢, doica¢ de ca¢t¸ei, infirmiera¢, vânza¢toare de ziare...La s¸cola¢ eram o gra¢suna¢ cu accent de Europa, o extraterestra¢. Terminasem liceul s¸i n-aveam cu cine sa¢ vorbesc, decât cu pa¢pus¸ile s¸i ursulet¸ii mei de plus¸ - zâmbes¸te adâncindu-s¸i semnele de laba-gâs¸tei de la coada ochilor. As¸a s-a apucat de scris, genul de literatura¢ romantica¢ care i-a adus celebritatea. Nu-t¸i trebuie decât umor s¸i doua¢ televizoare, spune Barbara. Mie ret¸eta succesului mi se pare destul de cinica¢. Pozele pe care le-a ra¢sfirat din portvizit pe tejgheaua lunga¢ nu arata¢ niciodata¢ oameni, numai peisaje exterioare sau interioare. Barbara tra¢ia într-un semides¸ert de cactus¸i la vreo suta¢ cincizeci de kilometri de Los Angeles, într-o vila¢ coloniala¢ cu toate dota¢rile, coloanele amintind de sudistul Faulkner, piscina, grajdul de ponei, televizorul panoramic s¸i mai ales barul, care e o camera¢ întreaga¢. çn casa asta scrie de la cinci dimineat¸a pâna¢ când se termina¢, scrie unde o loves¸te inspirat¸ia în timp ce se preumbla¢ prin camere semiîmbra¢cata¢ - în fiecare din camere are sub fereastra¢ masa cu topul de hârtie s¸i un pahar cu pixuri, stilouri, rezerve. Numai oamenii îi lipsesc. Ce faci când nu-t¸i mai vine sa¢ scrii? Ma¢ uit la televizor, la filmele cu Jackie Chan, le s¸tiu pe toate! (Barbara se ridica¢ brusc pe picioarele ei osoase, s¸i începe sa¢ râda¢ la gestul meu instinctiv de-a ma¢ retrage un pic cu scaunul, un râs sonor, cu capul dat pe spate, cu dint¸ii sa¢na¢tos¸i sclipind în lumina albastra¢) Deci Jackie Chan, s¸i ca¢la¢toriile. Baby, eu chiar cunosc lumea despre care am scris. Numai în India n-am fost. Se ridicase ca sa¢ plece pâna¢ în separeul cu inscript¸ii care desemnau inconfundabil weceurile. Timp suficient ca sa¢ deschid caietul la¢sat pe masa¢. Lista de nume fa¢ra¢ adrese s¸i numere de telefon pare total inutila¢, sunt mii de persoane acolo imposibil de ga¢sit. Nu se poate nici ma¢car spune daca¢ Lu Xin, Leibniz Gottfried, Lavric Tudor, Leo von Koenig (am ochit nume de pe o singura¢ pagina¢) esista¢ sau sunt numai exercit¸ii muzicale pentru ea, care pretinde ca¢, în casa din California, a deschis singurul salon de muzica¢ europeana¢ din Bell Gardens)

Chestia cu minerii din Silezia e versiunea Barbarei despre fuga ei din Europa. Ba¢iatul de la bar s¸tie altceva. çn urma¢ cu treizeci de ani (t¸i-am spus ca¢ femeia din fat¸a mea era fa¢ra¢ vârsta¢, un fel de Ahasverus) fugise dintr-un sat din Bucovina, urma¢rita¢ pentru canibalism. Era proaspa¢t ma¢ritata¢, cu un lucra¢tor la carierele de piatra¢. Vasile parca¢ ar fi dat din copila¢rie în boala ba¢uturii, fiindca¢ nimeni nu s¸tia cum era pe vremea când nu bea. Traiul Barbarei cu omul a¢sta devenise în câteva luni de nesuportat: el venea acasa¢ seara dupa¢ zece, atât de beat încât ca¢dea pe cimentul oda¢ii aplecându-se sa¢ se descalt¸e; pe urma¢ leorpa¢ia ca un animal o farfurie de ciorba¢, s¸i adormea-n scaun. La unu doua¢ dupa¢ miezul-nopt¸ii, trezit din primul somn, venea în camera¢ în pat s¸i începea sa¢-s¸i întinda¢ coastele pe ea. Femeia ar fi avut nevoie de giugiulelile astea cu câtev ore mai înainte la culcare, sau câteva ore dupa¢ când se rega¢teau sa¢ plece la munca¢ çntr-o noapte când scena s-a repetat ca trasa¢ la indigou, cu animalul peste ea, l-a mus¸cat de ureche s¸i s-a trezit cu o bucata¢ cartilaginoasa¢ în dint¸i. El, trezit brusc din bet¸ie, a fugit în curte plin de sânge s¸i a început sa¢ urle ca¢-l omoara¢ dementa! As¸a i-a ra¢mas Barbarei numele de canibala¢, s¸i dupa¢ câteva luni de la ca¢sa¢torie, la doua¢zeci de ani abia împlinit¸i, a trebuit sa¢ fuga¢ urma¢rita¢ de faima asta.

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!