poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 700 .



Am pierdut ceva?
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [gica ]

2004-09-01  |     | 



...Se zice ca atunci cand iubesti pe cineva cu adevarat...trebuie sa-l lasi sa plece...
...Se mai zice ca atunci cand iubesti pe cineva...trebuie sa lupti si sa faci tot ce-ti sta in putere ca sa-l ai langa tine...
...Se zice ca nu realizezi cat de mult iubesti pe cineva decat atunci cand il pierzi....
...se zice...te iubesc si ....atat. se zice...se zice...se zice.
Dar oare reusesti printr-un simplu “TE IUBESC” sa exprimi tot ce simti, ce vrei, ce iti doresti, tot ce inseamna pt tine, tot ce ai, tot ce dai, tot ce poti?
e oare de ajuns un simplu “TE IUBESC” ca sa iubesti pe cineva?
A devenit oare acest “TE IUBESC” un cliseu, un fel de salut sau o replica necesara intr-o relatie ca ea sa functioneze? Oare acest “te iubesc” tine loc de “noapte buna”, “mi-e foame”, “ca mai faci”, “cum te simti”,”imi placi”...etc...
Oare acest “te iubesc” s-a uzat atat de mult incat s-a pierdut....a disparut...si a fost reintrodus in vocabular de frica sa nu devenim egoisti? Oare acest te iubesc evidentiaza ridiculozitatea si prostia, lipsa de imaginatie si nesiguranta, frica si plictiseala, indiferenta?
Mai exista oameni care folosesc acest “te iubesc” cu sensul lui initial?
Mai exista “TE IUBESC”?
Unde a disparut te iubesc-ul meu, cel pe care-l sopteam ,pe care ma temeam sa-l rostesc, care-mi inrosea obrajii si ma purta departe de tot ce inseamna absurd, ridicol si normal...intr-o lume a mea... acel “te iubesc” care era al meu si doar al meu, pe care-l spuneam din placere si nu din obligatie? Unde a disparut? La cine a ramas oare? A meritat sa-l pierd?

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!