poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2733 .



Săgetile singurătății
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Rostogol ]

2007-02-20  |     | 






1.
Mi-e silă de somn dacă altul visează ce însumi visez
Sunt prădat de simțuri, de preatârziul cu limbă de foc
Prezentul mă ține cu brațele moi deasupra spinilor de aur
Viitorul mă târăște în regnul umbrelor ca pe o virgulă
Doar intențiile, ventuze pe o câmpie cu ochi țuculescieni
Mă mai descriu în hala rece a nopții, sub abajurul ploii
Doar ele mă așteaptă, ordonate caligrafic, la ieșirea din minți



2.
Inima mea te privește în somn ca o candelă
Care întoarce timpul - un fulger lichid
Prin meandre îți descojește fața - înclini
Paharul singurătății spre buzele mele
Trebuie să plec atunci, brusc, precum un arbore
Cu umbra sfâșiată de ghearele felinelor gânduri
Acum trebuie să plec
Fosforescente borne au răstignit noaptea



3.
Ridic o floare din rigolă
Luminá acolo
Spărgătorul în asfalt
nu-mi explică nimic
Crește iarba;
Inima ei pocnește liniștit:
e primăvară, o!



4.
Lumina palidă, ți-am spus, egal al clipei
Zugrav de apă lină, în tine-i culoare
Cum fugi de noroc; și scâncet de zodie foșnitoare
Vino, cu spirt îndulcit
Cu cipici și tichie, în sfera moartă a harului meu!
Nu-i nici o artă să fugi de noroc când între viață
Și moarte e numai o palmă de loc
Vino, paria al nopții, să citim urice și incunabule
De la preaînaltul arbore, a cărui umbră
A plecat de mult!



5.
Ochiul deschis asupra faptei rămâne
Visând te risipești în tot înlăuntrul
Nu mai suferi; ești orb
Preferi reculegerea în ape adânci
În plină lumină asta ești:
O țintă în care șiroiesc
Săgețile singurătății

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!