cu fiecare culoare din curcubeu
îmi colorez fiecare dimineață din viață
diminețile mele nu sunt ca ale tale/diminețile mele bătrâne sunt goale
e ca atunci când te simți înconjurat de oameni
dar când te trezești realizezi cu stupoare că ești în alt loc

îmi aleg cu grijă oamenii cu care vorbesc
de fiecare dată îi întreb cât mai au de trăit
oamenii mei nu sunt ca ai tăi/oamenii mei bătrâne sunt avari
în orașul unde ești cinstit după puterea buzunarului
iar când plouă omul se ascunde în casă

o vorbă din popor spune
ar fi prăpăd mare de ar dure lenea
lenea mea nu e ca a ta/lenea mea bătrâne e dureroasă
e ca atunci când omul îți oferă o mână de ajutor
iar drept răsplată nu îți cere nimic

bătrâne povestea se încheie aici
sper ca acest final să îți placă
povestea mea nu e ca a ta/povestea mea bătrâne e tristă
la fel cum între mine și om
ar fi un drum bătătorit cu mâinile
iar la capătul lui nu e decat însuși eul.