poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3353 .



iubita mea devine neîncăpătoare. standarde pentru stea și tramvai
poezie [ ]
din nou praful Colecţia: Poezii de dragoste

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Pericle ]

2008-03-06  |     | 



ea e slabă
ține toate dietele pregătite pentru supraoameni

deocamdată gleznele-i sunt foarte ocupate cu selecția privirilor
ce staționează un timp mai îndelungat pe ele

se mișcă alunecând peste palmele mele ce verifică teoria continuității
originea seismică a nisipurilor ei mișcătoare
galbene dogorind de mișcare browniană
vertical orizontal
caracteristică întinderilor mascule

sunt bodyguard-ul pulpelor ei al coapselor și al tuturor pleonasmelor
se aruncă întrebătoare
ca o pojghiță de whiskey peste un calup de gheață ultramarină
întindere de mosc
abia întrebat dacă vrea să se dăruiască dincolo de apă
acelor hulpavi vânători
hirsuți
peste yang-yin-ul comun

iubita mea e un tramvai la o oră de vârf
mirosind a ambră și smirnă
plină de atâția bărbați a devenit
din ce în ce mai neîncăpătoare pentru mine

trec cu greu din vagonul unu în vagonul doi
și rămân mereu pe scară agățat până strigă cineva
vezi dom’le că merge un om prost pe scară

de acolo de pe scara aceea improvizată
care îmi mai permite uneori să mă uit pe sub fusta ei de tablă galbenă
văd cum urcă coboară numai bărbați rareori o femeie
uitându-se cu dispreț la mine

ceilalți îmi cer să mă țin bine
să admir peisajul
ei se plimbă cu tramvaiul meu
pe care îl ador în fiecare noapte în toată goliciunea lui
dar atunci visele năvălesc peste mine
mă înghiontesc cu structura de rezistență a nopții

în dimineața căzută pe sub patul-depou ea mi s-a confesat
cu glasurile lor opintite

de atunci am rămas neocupat
m-aș închiria vreunui călător întârziat
sunt mai ieftin decât o cameră de la un hotel de două stele

mai încăpător cu o stea

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!