întâia oară am aflat de ea
în copăița în care prunceam
era îngenuncheată lângă mine
cum numai în fața icoanei
mult mai târziu am mai văzut-o
fericirea din lacrimile ei
doar de mine auzită șoptea
iubirea mea… iubirea mea…

habar n-aveam ce însemna
până într-o zi
când taur înfierbântat
în timp ce mă depravam
ca pe un cearșaf imaculat
prin zăpada albă și moale a păcatului
am făcut un fel de pneumonie
că nici nu mai puteam respira
când ea ca o altcineva
din întâmplare mă privea

și în această misterioasă agonie
poate în timp ce deliram
te-am văzut eros
cum te jucai cu bagheta ta
voiai să te întorci
și îți căutai o mamă și-un tată
așa ne-ai unit privirile
într-un glob de lumină care ardea
și în care din neatenție
ca într-un iad ai alunecat
m-au trezit țipetele tale
te zvârcoleai
în brațele pompieriței în alb
care tocmai te salva
și neînțeles de nimeni urlai
eu sunt iubirea… eu sunt iubirea
minune dumnezeiască
am sărit în picioare îndrăgostit