în zori de Om se naște a lui Moarte
ce vieții i se-așterne la picioare
când va goli de trai a ei urcioare
și va iubi un înger de departe.

alunecând în lumi ulterioare
tenebrele spre tine-or să mă poarte
te țin de brațe,-a bustului tău toarte
și te veghez pe căi interioare.

nu va fi bocet, doar cântări lăuntre
de heruvim când te-i îndrăgosti
când șoapte de crepuscul vei rosti
și vei deschide ochiul cel din frunte.

cenușă-n care-a pasăre miroase
pe drum de iarnă vin zăpezi sfioase...