poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3293 .



Fabulații
poezie [ ]
Colecţia: Texte umoristice

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Casiopeea2008 ]

2016-11-03  |     | 



Fugit irreparabile tempus

Recent zidită-n cartier, o casă
Se-nvecina c-o vilă somptuoasă,
Ce-n ciuda vârstei arăta... beton!
Coloane-n stil corintic, sub balcon
Și ornamente arhitecturale,
Sofisticate, nu așa, banale.
Pe lângă ea, căsuța nou zidită
Se cam simțea, sărmana, stânjenită
Și se-ntreba, mereu, cum se menține
Vecina ei bătrână-atât de bine.
Dar, într-o zi, când tocmai s-a trezit,
Mirată, prin obloane și-a zărit
Vecina transformată, peste noapte,
Într-o ruină: grinzi și scânduri coapte
Și găuri mari prin zidul vechi și ros,
Căci tencuiala toată era jos.
Atunci, căsuța a-nțeles îndată,
Privind bătrâna vilă ruinată:
Fusese totul numai de fațadă,
Să pară cea mai mândră de pe stradă.
De fapt, sub tencuială se-ascundea
O biată casă ce se dărâma.

La fel ne minunăm de cîte-o doamnă
Ce se fardează, într-a vieții toamnă,
Și o menține numai „tencuiala”...

Mai e nevoie să vă spun morala?

O fabulă cu bulbuci

Pe masă, băuturi diverse,
La o serată, etalate,
Din cupe stau să se reverse
Pe gâturile însetate.

Țâfnoasă, într-o cupă plină,
Șampania e încântată,
Se simte parcă-ar fi regină,
Că-i băutura preferată.

Iar alte băuturi, retrase,
Pe masă stau uitate-acuma
Și o privesc invidioase,
Căci dintre toate, ea e spuma.

Alături, apa minerală
Nici n-are dopul desfăcut,
Căci niciun invitat din sală
Un strop din ea nu a băut.

Oftează: – Să-nțeleg mi-e greu,
De ce șampania-i mai bună,
Căci spume pot să fac și eu!
Hei, poate cineva să-mi spună?

Palinca-i zise, ca în glumă:
– Tu, neam de H2O, să știi
Că una este să faci spumă
Și alta este chiar să fii!

Sus, jos

Pe-un ram de vișin, cocoțată,
O frunză tare bucuroasă
Că nu fusese afectată
De toamna rea și nemiloasă,
Privea cum ale ei surate,
Răpuse de al toamnei vânt,
Atât de triste și uscate,
Zăceau întinse la pământ.
Râdea în sinea-i, îngâmfată
Și exclama, cu ironie,
Că, din coroana de-altădată,
Doar ea mai rămăsese vie.
Nici nu-i trecea prin cap că, poate,
Aceeași soartă va avea
Precum suratele ei toate
Și, fără griji, se legăna
Și se distra. Dar, vai, o ploaie
Vijelioasă se porni
Și frunza udă și greoaie,
Pe-aleea rece se trezi!

Morala:
Un sfat îmi trece-acum prin gând:
Să nu-i privești de sus pe-acei
Căzuți, deoarece, oricând,
Poți să ajungi și tu ca ei.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!