poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4437 .



last dream 3
personale [ ]
pescarul de oameni

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [leoveanu ]

2007-06-05  |     | 



-Și stai de mult pe malul acesta?
-Am văzut codrul cum se leagănă.
-Dar pește ai prins?
-Nu n-am prins dar am văzut codrul cum se leagănă.
-Stai de mult pe malul acesta. Adevărat. Vino cu mine și ai să fii pescar de oameni.
-Omul lui Dumnezeu tu nu înțelegi că eu pescuiesc fiindcă mi-e foame? Am o familie de hrănit și mai am un gol în suflet de umplut.
-Lasă-ți năvodul și uită-ți lansetele vino cu mine și ai să fii pescar de oameni. Aici te pândesc tâlharii să-ți fure prinosul și frigul te pândește și încă unii vor să-ți golească sufletul de tot.
-Omul lui Dumnezeu tu nu înțelegi că eu pescuiesc de foame?
-Dar pește ai prins?
-Bine dacă ești într-adevăr ceea ce spui arată-mi unde s-arunc lansetele și năvodul.
-Din clipa-n care ai cerut ai și primit. Acum ce vei face?

Mai întâi mi-am hrănit familia. Prinos îmi mai rămase numai pescuirea. Atunci am scris o poveste cu gândul să o duc redactorului-șef și astfel să fac bani să-mi umplu golul din suflet. Redactorul a venit singur în locul unde se-adună pescarii și negustorii de pește. Din bucuria (trecătoare) a familiei mie nu-mi mai rămăseseră decât capul peștelui șira spinării coastele și coada. Redactorul mă întrebă
-De mult stai să vinzi peștele acesta sau ce-a mai rămas din el?
-Am văzut codrul cum se leagănă de cum s-a deschis piața.
-Dar pește ai vândut?
-Nu n-am vândut dar am văzut codrul cum se leagănă.
-Vino cu mine și ai să fii redactor de oameni.
-Omul lui Dumnezeu tu nu înțelegi că eu vând pește fiindcă mi-e frig? Am o familie pe care trebuie s-o încălzesc și mai am și un gol în suflet de umplut.
-Bine dar unde este peștele tău? Iată pescarii toți au adus câte un pește doar tu ai venit cu un schelet.
-Aceia nu sunt pescari adevărați. Nimeni nu poate aduce peștele în piața aceasta iar tu nu ești un redactor adevărat. Dar bucuria familiei mele (scurtă – ce-i drept) aceasta este adevărată.
-Lasă-ți peștele vino cu mine și ai să fii redactor de oameni.
-Omul lui Dumnezeu tu nu înțelegi că eu vând peștele fiindcă mi-e frig? Dacă ești într-adevăr redactor de oameni dacă ești cu adevărat arată-mi atunci unde să-mi vând peștele.
-Din clipa în care ai cerut ai și primit. Acum ce vei face?
-Mă trag mai aproape de frig mai aproape.
-Și stai de mult lângă el?
-De când stau astfel am văzut codrul cum se leagănă..

Rămânându-mi ceva mărunțiș m-am dus la femeia-pescar cu pietre albastre și roșii pe deget. Să îmi alătur golul din sufletul meu de golul din sufletul ei. Ea îmi zise –
-De mult ai golul acesta în suflet?
-Dintotdeauna.
-Lasă codrul hai cu mine.
-Tu ești o pescăriță de oameni?
-Da. Hai cu mine să vezi cum te leagănă codrul.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!