poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3774 .



A doua discuție (virtuală) cu Jiuddu Krishnamurti și Fizicianul despre sfȃrșitul timpului psihologic
eseu [ ]
Colecţia: Poveste Postmodernistă

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Sextus Empiricus ]

2008-03-09  |     | 



Fizicianul: Dumneavoastră, Kishamurti, ați întrebat, în discuția precedentă, dacă nu cumva există o mișcare, care „se mișcă” totuși, dar nu în termeni de timp. Și s-a încheiat acea discuție cu necesitatea de a aprofunda acest subiect. Ați putea merge mai departe?

Krishnamurti: Vedeți Dumneavoastră, chiar cuvȃntul „mișcare” însemnă timp. Să spunem că, de exemplu, creierul a fost obișnuit de multe mii de ani să meargă spre nord. Și deodată mintea, conștiința, care este mai puțin limitată decȃt creierul, își dă seama că a merge spre nord implică un nesfȃrșit conflict. Imediat ce ea, conștiința, care influențează creierul, își dă seama de asta, schimbă însăși calitatea creierului.

G.M.: Pare posibil.

K: Da, altfel de mișcare. Am mers spre nord toată viața și, dintr-odată, mă opresc.

G.M.: Prin urmare acesta este un punct cheie: creierul intră în stare de șoc. Dar nu încetează să se miște. Să gȃndească. Să caute soluții. Și i se transmite, fulgerător, imsight-ul: indiferent de direcția în care vei porni, conflictul va re-apare.

K: Ȋntr-adevăr este un punct cheie: direcția mișcării. Cȃnd direcția mișcării e fixată – interior vorbind – pe o direcție, se ajunge la conflict.

G.M.: Ȋnsă în lumea exterioară avem nevoie de o direcție precisă.

K: De la sine înțeles.

G.M.: Deci creierul, în interior, nu mai are la dispoziție nici o direcție fixată. Atunci ce face ? Se mișcă în toate direcțiile?

K: Ezit să vorbesc despre asta. Să spunem că, ajutat de conștiință, atinge, pentru o clipă sursa întregii energii?

F: De ce ezitați? Pentru că, atunci cȃnd a atins, ajutat de conștiință această sursă, chiar și fulgerător, el poate, instantaneu, să devină "conștient" că se se poate mișca în toate direcțiile. Și, deși este limitat, el nu mai este obligat să cuprindă infinitatea energiei. Ci poate să-o genereze.

K: Tocmai de aceea am ezitat. Pentru că a o genera "conștient", înseamnă a căpăta și control asupra ei. Și astfel creierul va face ca eu-l, ego-ul să capete, de data asta, puteri infinite. Să se întărească într-un mod de neimaginat. Putȃnd instantaneu să obțină tot ce își dorește.

G.M.: Atunci am ajuns într-un punct ce pare și posibil și care reprezintă un pericol imens!

K: Pot să vorbesc puțin despre mine?

G.M.: Firește.

K: Mai întȃi, despre meditație: orice meditație conștientă nu este meditație.

G.M.: Ce înțelegeți prin meditație conștientă?

K: Meditație deliberat practicată. Care, de fapt, este o meditație pre-meditată. Există oare o meditație care să nu fie pre-meditată, adică să înseamne "conștient" tot o dorință subtilă și cu atȃt mai periculoasă a eu-lui?

G.M.: Ȋnainte de a merge mai departe, ați putea sugera ce anume ar trebui să fie meditația. Să fie oare o observație a minții care se observă?

K: Nu. Este dincolo de toate astea. Eu folosesc cuvȃntul «meditație» în sensul că nu există nici o fărȃmă de încercare de a căuta conștient să devii ceva, să atingi un scop.

G.M.: Vreți să spuneți că mintea, conștiința, devine în mod simplu, cu sine, tăcută?

K: Da.

G.M.: Ne mai căutȃnd nimic?

K: Ȋntr-o noapte, în India, m-am trezit: era ora douăsprezece și un sfert, m-am uitat la ceas. Și – ezit să spun asta pentru că sună extravagant – sursa întregii Energii fusese atinsă. Aceasta a avut un extraordinar efect asupra creierului. Regret că vorbesc despre mine. Dar, înțelegeți, literalmente nu era nici o separație – nici un sentiment de „lume” sau de „al meu”. Numai acest simțămȃnt al unei imense surse de energie.

F: Deci creierul era în contact direct, neintermediat, cu această sursă de energie nelimitată?

K: Da. Mi-ar plăcea ca și alții să atingă asta. Atunci toate problemele noastre ar fi rezolvate. Pentru că este energie pură. Ȋnainte de orice timp. Acum, cum poate cineva – nu învăța pe alții, nu ajuta, nici impulsiona – dar cum poate cineva să spună: „Această cale duce la un simțămȃnt de pace deplină?!”. Regret că trebuie să folosesc aceste cuvinte extrem de uzate, patetice. Dar, presupunȃnd că ați ajuns la acest punct - cum l-ați ajuta pe alt om? Nu cu vorbe, înțelegeți? Cum ați ajuta pe altcineva să ajungă la asta? Ȋnțelegeți ce vreau să spun?.....


*

Ȋn acest moment K a dispărut. Dar am rămas cu sentimentul că nu va ezita să re-apară altă dată. Și să putem „vorbi” despre tăcere doar cu „cuvintele" tăcerii. Cum, într-un anume sens, a încercat și Blaga să o facă.

*

Ȋmi pare rău că această a doua discuție cu Krishamurti pare – și este – „încifrată”. Dar ea decurge firesc din prima discuție. Invit pe cei interesați și care n-au făcut-o încă, să facă efortul de a o parcurge și pe aceea.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!