poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 9764 .



Cristian Tudor Popescu : „La Surduc, am trăit cele mai libere momente din viața mea de muncitor cu pixul!”
articol [ Polemica ]
În anii ‘80, cunoscutul gazetar scria literatură științifico-fantastică...

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Noru ]

2011-03-02  |     | 



În plină dictatură a lui Ceaușescu, lugojenii reușeau performanța de a organiza un eveniment de nivel național care ieșea cu mult din tiparul „manifestărilor omagiale” ale epocii. În toamna lui 1985, Convenția Națională de Science Fiction RomCon, desfășurată la Lugoj, a reunit personalități importante ale României de dinainte și după 1989: Dumitru Prunariu, Alexandru Mironov sau Cristian Tudor Popescu. Deși la ora actuală, C.T. Popescu este cunoscut în ipostaza de gazetar emblematic pentru întreaga breaslă, la acea oră el era un tânăr pasionat de literatura științifico-fantastică. Debutul literar al C.T. Popescu s-a produs la tabăra de creație de la Surduc, care a precedat Convenția de la Lugoj și unde a luat primul său premiu din carieră.

Cenaclu la lumina focului de tabără

Evenimentul de la Lugoj a fost precedat de prima tabără SF organizată în vestul țării, la Surduc, în august 1985. Oficial, ea s-a numit „Concursul de literatură și artă de anticipație – Surduc 1985”. Printre cei care au debutat cu literatură SF la această tabără de creație s-a numărat și Cristian Tudor Popescu, care a luat chiar Premiul I cu povestirea „Piațeta cu bănci de marmură”.
Contactat telefonic, Cristian Tudor Popescu a rememorat cu mare plăcere clipele petrecute atunci: „Au fost frumoși anii aceia... negri – anii 80, pentru că, dincolo de presiunea politică din jur și de presiunea cenușiului agresiv al vieții de fiecare zi, reușeam pe atunci, ca scriitori, să ne izolăm în locuri mai mult sau mai puțin sălbatice. Lângă Lugoj, îmi amintesc că am fost pe malul unui lac – Surduc se numea, dacă îmi amintesc bine. Acolo, la Surduc a fost convenția națională, adică întâlnirea scriitorilor SF și a iubitorilor acestui gen de literatură – fani sau „groupies”. Erau niște momente de libertate greu de uitat, chiar dacă securiștii erau și ei prezenți. Unii își declarau ocupația de la bun început, ne spuneau ce au de făcut și ne rugau – vedeți-vă de activități, numai să nu creați probleme. În urma „atingerii” cu noi, câțiva dintre ei chiar au devenit fani SF! De la Surduc, îmi amintesc nopțile de acolo, era un cer foarte senin, cu stele multe și făceam cenaclul la lumina focului de tabără. În ciuda faptului că fusesem preveniți, mai erau și momente de „deraiere” în care fatalmente ajungeam la analize de lucrări „distopice”, care prezentau niște lumi foarte întunecate. Era, în primul rând, un spațiu al prieteniei. Pe atunci trăia Dan Merișca, care a fost sufletul mișcării science-fiction din anii 80, cu capacitatea lui extraordinară de a aduna oamenii și a-i ține împreună.
Pot să spun că acelea au fost poate cele mai libere momente din viața mea de muncitor cu pixul! Nu pot uita acele nopți, acele zile în care scriam, acele seri în care ne citeam unii altora ce am scris, modificam totul din mers... Era o muncă literară colectivă, făcută însă benevol, nu așa cum fuseseră colectivizați forțat țăranii”.

Ce-i tot dați cu SF-ul ăsta? Despre ce Sfânt (SF) este vorba?!

Fenomenul SF al anilor ’80 era unul impresionant. La acea oră, în țară existau nu mai puțin de 80 de cenacluri science fiction, care însumau 2.000 de membri și circa 40 de reviste, numite fanzine.
„Însă, în spatele acestor momente frumoase, de libertate cum le percepeam noi, se aflau niște calcule reci, cinice, ale activiștilor de partid care doreau, prin încurajarea acestei mișcări, pentru că vorbeam de o mișcare încurajată și supravegheată în același timp de către activul de partid, pentru că prin această mișcare de amatori se dorea subminarea scrisului profesionist, a Uniunii Scriitorilor, considerând că la un moment dat se va spune: păi, ce e meseria asta de scriitor? Oricine poate să scrie, nu-ți trebuie nici un fel de studii. În plus, exista și o conotație ateistă. În epocă, pe lângă simpozioanele organizate în mod natural de către noi, cu teme alese de noi, au fost și unele simpozioane organizate forțat, pe baza comenzii venite de la județ, iar astea aveau de regulă un caracter anti-religios. Chiar a fost un mic scandal la un moment dat cu un tovarăș cu rang destul de înalt care n-a înțeles ce e cu „sfântul” ăla care apare mereu pe la manifestările noastre literare. Era vorba de SF!” – spune Cristian Tudor Popescu.

SF-ul anilor 80, un fenomen impresionant

Lugojul a fost singurul oraș nereședință de județ care a găzduit RomCon-ul înainte de Revoluție, calea fiind deschisă în octombrie 1984, prin organizarea fără cusur a Zilelor Cenaclului „Sirius”, cu invitați din toată țara. Convenția Națională de la Lugoj s-a desfășurat în patru locații: Casa de Cultură a Sindicatelor, Clubul Tineretului, Liceul „Coriolan Brediceanu” și Cinematograful „23 August”. Organizatorul principal a fost Ceanclul „Sirius” din Lugoj, condus de scriitorul Nicolae Toma, alături de Clubul Tineretului din oraș, al cărui director, Mircea Stanca, a plătit ulterior cu funcția pentru simplu fapt că se dedicase prea mult unui eveniment care, pe alocuri, s-a abătut de la „linia” oficială. Dintre participanți, invitat de onoare a fost primul (și singurul, deocamdată) cosmonaut român Dumitru Prunariu, scriitorul Alexandru Mironov, devenit ministru al Tineretului și Sportului în anii 1993-96, Ioan Eremia Albescu, redactor șef al revistei „Știință și Tehnică”, Ioan Toma - ministrul Tineretului din acea perioadă, Dan Ursuleanu, redactor la Radio România, coordonator al emisiunii SF „Steaua Polară” și alții. Au participat aproape 40 de cenacluri SF din toată țara, printre care Helion și HG Wells Timișoara, Quasar Iași, Henri Coandă Craiova, Alphaville Arad, Titan și Solaris București, Aergistal Cluj-Napoca, Antarg Pitești, etc. Din Cenaclului „Sirius” făceau parte pe atunci scriitorii Nicolae Toma, Laurențiu Nistorescu, Constantin Buiciuc, Tinu Pârvulescu, Adriana Weimer, Antuza Genescu, Romulus Popovici, dar și talentatul grafician Radu Cătăniciu.

Avanpremiera filmelor interzise, cu aprobare de la partid...

În ciuda șicanelor și a interferențelor organizatorice, Convenția de la Lugoj a reușit performanța de a prezenta, în premieră absolută, filme științifico-fantastice care făceau furori în epocă, unele dintre ele fiind retrase de la difuzare imediat după lansarea în cinematografe. Proiecțiile de la Lugoj s-au făcut atât pe marele ecran, cât și pe video. De exemplu, „ET”, celebrul film al lui Steven Spielberg, care nu se dăduse încă la cinema, a avut premiera națională la Lugoj. Alături de arhicunoscta producție „Luana”, cu Raquel Welch în rolul principal, au rulat filme ce puteau fi văzute doar la cinematecile cu circuit închis, precum „Metroplis” al lui Fritz Lang, „Odiseea spațială 2001” a lui Stanley Kubrick sau „War Games”. Acesta din urmă era povestea unui puști care accesează supercomputerul central al amatei americane, riscând să declanșeze al Treilea Război Mondial, unul nuclear de această dată. Deși vizionarea de la Lugoj era aprobată de Ministerul Tineretului, acesta din urmă a fost până la urmă retras din cinematografe...

Post scriptum*: "Cu același prilej, regretatul autor timișorean Constantin Cozmiuc a luat premiul special al juriului, cu povestirea „Așteaptă-mă în visul de mâine”. Printre premianți s-au numărat și alți scriitori de valoare, care au confirmat între timp sau erau deja consacrați: George Ceaușu, Lucian și regreatatul Dan Merișca (din Iași), Al. Ungureanu (Bacău), Eliza Ghinea (București, stabilită ulterior în Canada), etc. La secțiunea artă plastică, grafică, benzi desenate s-au remarcat craioveanul Viorel Pîrligras (cu „Fantastica lume a lui Cristobald”) și bucureșteanca Marina Nicolaev”, ne-a declarat scriitorul și jurnalistul Laurențiu Nistorescu, pe atunci membru al Cenaclului „Sirius” din Lugoj
__________________
* sunt informatii dintr-o singură sursă, care pot fi corectate, eventual cu ajutorul membrilor agonia

Cristian Ghinea

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!