poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3143 .



Antologia aforismului românesc de pretutindeni
articol [ Carte ]
Lansări de carte la Chișinău

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Amic ]

2005-07-26  |     | 



Recent în incinta Uniunii Scriitorilor din Moldova a avut loc lansarea cărții „O ANTOLOGIE CRONOLOGICÃ A AFORISMULUI ROMÂNESC DE PRETUTINDENI”, selectată de cunoscutul umorist Efim Tarlapan. Autorul cărții a accentuat că antologiile de până acum evitau scrierile românești din teritoriile înstrăinate și din diasporă, impuneau „conviețuirea” perlelor aforistice, compuse și semnate de marii cărturari și moraliști Cantemir, Eminescu, Iorga, Blaga ș.a., între aceleași coperte cu marxist-leninistele pseudoaforisme, semnate doar (căci de cele mai multe ori erau gândite de alții) de un Groza, Dej, Ceaușescu (el și ea), iar în Moldova Sovietică, în Bucovina de Nord și în Sudul Basarabiei de un Brejnev, Hrușciov, Cernenko sau de unii mari lideri comuniști locali.
Antologia de față (editura „Dacia”, Cluj-Napoca, 2005, ISBN 973-35-1936-7), evită lacunele menționate mai sus, pornind de la calitatea textelor și nu de la rangul autorilor. În cele peste 200 de pagini sunt inserate aforismele a 95 de autori, români de pretutindeni, printre care: Dimitrie Cantemir, Anton Pann, Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Ioan Slavici, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Spiru Haret, Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuță, Garabet Ibrăileanu, Nicolae Iorga, Constantin Brâncuși, Mihai Codreanu, Tudor Arghezi, Octavian Goga, Nicolae Titulescu, Panait Istrati, Camil Petrescu, Al. O. Teodoreanu (Păstorel), Lucian Blaga, George Călinescu, Petre Þuțea, Tudor Mușatescu, Constantin Noica, Emil Cioran, Marin Preda, Gheorghe Penciu, Rodica Tott, Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Petru Cărare ș.a.
În prefața „Nesfârșita diversitate a aforismului românesc”, semnată de Constantin Zărnescu, citim:”…Domnul Efim Tarlapan a fost tentat de a acoperi o geografie românească întinsă, dincolo de granițele politice (convenționale), spre cele vechi, ale tuturor regiunilor (și dialectelor lingvistice); astfel: Anton Pann și monseniorul Vladimir Ghica (macedo-români: unul născut la Sliven, în Bulgaria, celălalt la Constantinopole; Cilibi Moise (aforist galițian-bucovinean); Eugen Frunză (Cehoslovacia), Barbu Rabii-Rabinovici, Mircea Gorun-Grinberg, A. Sever (Israel); Vladimir Barabulă, Grigore Vieru, Petru Cărare, Clima Gescu, Gheorghe Mazilu, Victor Prohin, Efim Tarlapan, Efim Bivol, Vasile Neculce, Ion Cuzuioc, Grigore Drăgan, Ianoș Þurcanu, Vasile Plăcintă, Ion Diviza (toți aceștia – din Basarabia); Ion Diordiev (din Transnistria); Mihai Cucereavii (din Hotin, Ucraina); Florin Taran (din Uzdin – Banatul Sârbesc – Voievodina, fosta Iugoslavie); Ionel Stoiț (Valea Timocului, Serbia de azi) etc.
… Cele mai revelatorii și specifice constatări, domnul Efim Tarlapan le face, în urma activității și creației unor intelectuali (literați) cu sursa de inspirație rustico-urbană, autori ai unui limbaj viu și colorat, „crengist”, care privesc cu un ochi spre zicalele populare, iar cu celălalt la literatura și creația cultă, extrăgându-și reflecțiile atât din literatura orală, cât și din arta și cultura scrisă. În cazul unor contemporani, scriitori-luptători, militanți, cum sunt românii-basarabeni și românii-bucovineni (din Ucraina), acesta nu rămâne un defect, ci o profundă, ombilicală relație eroică și patriotică, firească, cu Națiunea, Neamul, Marea Familie Românească, cetățeni ai tuturor zonelor, provinciilor și regiunilor noastre.”
Scriitorii Renata Verejanu, Aurel Scobioală, Ion Vieru, Ion Diviza, Vlad Zbârciog, Ion Cuzuioc, Efim Bivol, Gheorghe Bâlici, Constantin Popovici, Gheorghe Postolache, Liviu Belâi, Vasile Rusu ș. a. au marcat contribuția autorului la apariția acestei lucrări inedite.
Cei prezenți la lansare s-au ales cu câte o Antologie… cu autograf din partea autorului.


* * *

Din „Antologia aforismului românesc”

AUTORI BASARABENI

Vladimir BARABULÃ
(pag. 123)
* Optimist e acela care își cumpără portmoneu pe ultimii bani.
* Locul în viață îl găsim când e ocupat de alții.

Grigore VIERU
(pag. 141)
* S-a spus că Terra este patria întregii omeniri. Adevărat, dar Þara mea nu poate fi patria întregii lumi.
* Câtă limbă română a rămas în Basarabia, ar putea s-o învețe ușor și rusul.

Petru CÃRARE
(pag. 144)
* Un soi de moldoveni: dușmani cu frații și frați cu aliații.
* Oglinzile nu fac complimente.

Ion DIORDIEV
(pag. 145)
* Din punctul de vedere al cârtiței, prea multă lumină strică.
* Poporul care dansează cum îi cântă alt popor, greu iese pe scena lumii cu propriile dansuri.

Clima GESCU
(pag. 149)
* Nemuritor îl făcu pe om… moartea.
* Omul începe să creeze din clipa în care se autodepășește.

Gheorghe MAZILU
(pag. 162)
* Când e liniște în critică, nu e mare zbucium nici în literatură.
* Zeii mor când oamenii își însușesc toate slăbiciunile divinităților.

Mihail DOLGAN
(pag. 166)
* Secretul vieții constă nu în a face ce-ți place, ci în a-ți plăcea ce faci.
* În dragoste cine cedează puțin, cedează totul.

Victor PROHIN
(pag. 171)
* Primul alfabet din lume a fost creat de oameni analfabeți.
* Floarea norocului nu face semințe.

Mihai CUCEREAVII
(pag. 173)
* Clopotul fără limbă e mut. Așa și poporul.
* Se uită chiorâș la soare. Nu poate să-l vadă în ochi.

Efim TARLAPAN
(pag. 176)
* Poporul care-și uită Istoria, rămâne și fără Geografie.
* Patria e în pericol! La apelul ei răspund… trădătorii.

Vasile NECULCE
(pag. 185)
* Mâinile încătușate nu se mai spală una pe alta.
* De la comuniști învățase să spună minciuni, de la capitaliști – cum să tragă foloase din ele.

Ion CUZUIOC
(pag. 187)
* Dacă viața este un teatru, atunci ce este moartea? Un antract?!
* La Ministerul de Externe, toate relațiile sunt interne.

Efim BIVOL
(pag. 191)
* Patria ne este mama tuturor, dar câți îi suntem feciori adevărați?
* Unde nu-i cap, vai de colectiv.

Grigore DRÃGAN
(pag. 193)
* Și iubirea fără margini te poate scoate la capăt.
* Cocoșul plouat greu se umflă în pene.

Ianoș ÞURCANU
(pag. 199)
* Bomba atomică ar trebui construită pe principiul bumerangului.
* La unii, înțelepciunea vine cu anii. La alții, vin numai anii.

Vasile PLÃCINTÃ
(pag. 206)
* Cartea este mama științei… Tată n-are.
* Anii trec, pușcăriile rămân.

Ion DIVIZA
(pag. 208)
* În țara orbilor, chiar și frumusețea are nevoie de reclamă.
* Toast de revelion: să închinăm în sănătatea celor care o mai au!

Dorin CÂRCHELAN
(pag. 212)
* Săracii sunt sponsorii bogaților.
* Unirea bisericilor va însemna victoria rațiunii asupra violenței.


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!