Poate în gândul tău m-ai întreba:
\"De ce când te privesc ochii îmi sunt de sticlă?
De ce când sentimentele tale o i-au de-a valma
Eu stau în așteptare, visător..?\"
M-ai întreba atâtea-n
De când există lumea
Vreun înger nu a plâns deloc,
Dar când a venit in lume ea,
Niciunul nu a stat în loc.
Pentru că era prima ce-a ales
Ca lumea-n veci nemuritoare,
S-o lase pentru cel
Toamna vine, vara trece, florile se descompun
Isi târăste haina rece printre norii grei de fum,
Cu privirea-ntunecată trece prin foste iubiri
Sădind in inimi curate cele mai negre
Eu nu știu să scriu frumos
Nu știu să-ți culeg lauri din lună
Știu doar puțin,
Că fără tine
Lumea imi pare mai nebună.
Eu nu știu să te scriu prin stele
Nu știu să-ți cad in palme vise
Dar
Singurătate... sau doar o boala a pornirilor ostile?
Viciu, apoi uitare suspendată in trăirea clipelor umile
Nonsens abrupt plin de răspunsuri ne-nțelese
Cuvinte seci șoptite la auzuri prost
Eu nu mă-nchin la regi și zei
Eu nu mă-nchin nici ție doamne,
Nu îmi cioplesc în piatră chipuri
De nimurici sau dumnezei.
Eu port în mine inceputul
Și nesfâșitul de dureri,
Dar nu închin
ST