Oboseală

mi-am întins mâinile, picioarele, în apropierea unui butoi uscat ochii îmi sunt legați cu fotoni, conuri și bastonașe de vârful cerului de deasupra plouă cu praf și pești gri e culoarea ploii – asemenea ciorii tinere ce stă pe nasul meu se holbează-nspre mine și vede un corb negru, apoi îmi ciupește ochiul drept cu ciocul ascuțit precum un ac chirurgical *** văd lumea în trei feluri – norii sunt roșii, cerul albastru pasărea răutăcioasă - violet vântul nemilos gustând din pielea mea, scoate afară mănunchiuri de vene asemenea crengilor umplute cu mere otrăvitoare alături, câteva instantanee – cu sfinți îngeri uitându-se cruciș și râzând către mine familia, prietenii – toți într-un twister *** privesc în oglinda de jos albume dintr-o călătorie