CONSTANTIN GHINITA

CONSTANTIN GHINIȚÃ
SAU O BIOBIBLIOGRAFIE DE SCORPION AL
EXTREMELOR
Motto:
Ci veacul meu nu este-Acuma, Doamne,
nici locul acesta, nici chipul ce-l port,
nici anotimpurile numai toamne,
nici îndoiala dacă-s viu sau mort…
I
Data și locul nașterii. Este binecuvântat să vadă Lumina
în dimineața zilei de 9 spre 10 Noiembrie 1946 în satul
CLIPICEȘTI, fostă comună a ținutului de legendă ȚARA
VRANCEI. Spune cronicarul: “Un drum străvechi pardosit
cu piatră de râu parcurge de la drumul cel mare ce trecea prin
Odobești, paralel cu zona dealului Clipiceștilor, alt mare și
bogat sat al bogatei comune viticole, Țifești. Clipiceștii a fost
semnalat în documente la 1646, dar batrânul șerb Bulimej
afirma că locuitorii comunei Tulnici ar proveni din împrejurimile
localitaților Țifești și Clipicești încă de pe la 1450”.
Afirmația batrânului confirmă descendența Irinei Mavrodin,
pe linie maternă, dintr-o familie domnitoare de boieri
moldoveni – Purice. Domnia sa face referire la Polixenia Purice
ce se trage dintr-o veche familie de răzeși vrânceni care,
conform spuselor lui Gala Galaction, se localizează la Clipicești,
după ce părăsesc Iașii în urma unor certuri din jurul
313
EVANGHELIA a V-a
tronului domnesc. Am amintit toate acestea ca o dovada în plus
la vechimea satului, dar și pentru a se cinsti memoria mamei
poetului C.G., ce se trage din același Purice, tot pe linie maternă,
familie care a dat de-a lungul timpului străluciți cărturari.
Părinții
Tatăl, Petru Ghiniță, unul dintre puținii intelectuali ai
comunei avea să fie pe rând notar, contabil șef CAP și un renumit
cântăreț bisericesc timp de aproape 50 de ani. Elena,
născută Păvăloiu în satul Vitănești, aparținător Clipiceștiului,
femeie destoinică și cu spirit ascuțit, foarte iubită de cei care îi
intrau în casa veșnic deschisă, avea să îl alăpteze pe singurul
ei fiu și cu fiorul poetic cu care o înzestrase Dumnezeu din
plin. Unul dintre unchii mamei, Gamaliil, se călugărește și
ajunge tipograf și autor de carte bisericească la Mănăstirea
Neamț.
Clasele primare și liceul
În 1954 satul nu avea decât o singură școală primară și
cu un singur învățător (Dl. Tomescu, venit din M-ții Vrancei,
care avea să-l alimenteze mulți ani cu sfaturi și cărți alese cu
grijă). Clasele V-VII le urmează la Vidra (Poarta Vrancei) alături
de poetul Dumitru Pricop, de care îl leagă cea mai lungă
prietenie și începuturile boemei literare. La examenul pentru
intrarea în liceu este respins, părinții fiind trecuți pe lista neagră
a chiaburilor și este nevoit să stea un an acasă. După o încercare
nereușită și la liceul din Mărășești, găsește înțelegere la
Panciu unde este primit în clasa a VIII-a. Se reîntoarce apoi la
Vidra unde termină ultimii trei ani la secția umanistică în 1966.
Este una din perioadele cenușii, presărată cu sute de peripeții
314
CONSTANTIN GHINIȚÃ
și aventuri pe muchie de cuțit, datorită firii sale inadaptabile:
în clasa a IX-a inițiază o grevă a foamei, după un an scoate
cărțile de limba rusă în curtea liceului și le dă foc, este eliminat
în dese rânduri, timp în care se refugiază cu Dumitru Pricop la
Negrilești unde îl cunoaște pe bădița Ștefăniță Lechea, sau pe
un șantier de construcții în zona Panciului. Limba rusă îl lasă
corigent pe vară și abia în toamnă absolvă bacalaureatul la
Liceul “Cuza” din Focșani.
Stagiul militar
În același an (1966) este încorporat la Transmisiuni
lângă Strejnic, Ploiești. Nu dorește nici un grad militar și ca să
scape de școala de caporali evadează la o cârciumă din sat.
Rămâne simplu soldat cu dorința de a scăpa cât mai repede din
coșmarul milităriei.
Studii superioare
În toamna lui 1969 reușește să intre la Institutul de Grad
Universitar Teologic din Sibiu. Împotriva tuturora se căsătorește
cu Doina Baba, o săsoaică frumoasă din care va rezulta
copilul Emanuel Constantin. Insistențele mamei soției declanșează
divorțul, în anul III, și exmatricularea definitivă, regulamentele
doctrinare fiind deosebit de stricte. Șocul îl va
împinge la prima tentativă de sinucidere din care scapă,
rămânând însă cu sechele toată viața.
Debut literar sentimental
1962 este anul când, datorită situației din familie, ca urmare
a regimului politic, trebuie să stea acasă, vinovat că tatăl
nu voia în ruptul capului să treacă la CAP. Acum are loc și
315
EVANGHELIA a V-a
prima încercare literară printr-un poem kilometric în vers
alexandrin, având ca temă colectivizarea.
Mai mult, “editează” o revistă scrisă de mână în câteva
exemplare pe care o pune la dispoziție țăranilor ce veneau să
cinstească un pahar de vin la “ tata Petru”. Un binevoitor,
supărat că Petru Ghiniță nu se trece în Colectivă, duce un exemplar
organelor de partid. Numai bunul Dumnezeu, ca și
dispariția tatălui pentru câteva zile, ridicat de tovarăși într-o
noapte și adus acasă “supus” și cu cererea de înscriere la CAP
cu tot avutul, semnată, îi salvează tatăl de la pușcărie.
După o corespondență asiduă cu “Astra”, “Săteanca”,
“Femeia”, “Scânteia Pionierului”, unde trimite în anii următori
zeci de încercări poetice, este publicat sub pseudonimul Elen
Delaputna de poetul Valeriu Gorunescu în ziarul gălățean
“Viață Nouă”. Era pe atunci elev în clasa a VIII-a la Liceul
“Slavici” din Panciu.
Primul portret (cronică literară de prezentare) aparține
lui Ion Roșu și apare în ziarul “Milcovul” din Focșani, în 1974,
când acesta dorește să-i fie naș literar, schimbându-i prenumele
în Constant, autorul nefiind de acord.
Al doilea portret –cronică mai amplu este semnat de
către Florin Muscalu, tot în ziarul “Milcovul” din același an.
Prima recunoaștere literară
În 1975 obține titlul de Laureat al Salonului literar
Dragosloveni “Alexandru Vlahuță” și marele premiu pentru
poezie, înmânat de Constantin Ciopraga.
Prima apariție, cu un grupaj de poezii în placheta
“Dragoste de țară –antologie lirică” în 1977, editată la Focșani.
316
CONSTANTIN GHINIȚÃ
Debut editorial
Cartea de poezie „Chemarea Scorpionului”, Ed. Porto-
Franco, Galați, 1991, lector de carte Ion Chiric.
Cenacluri frecventate
1973-1975 „Duiliu Zamfirescu”, Odobești, condus de
poetul Dumitru Pricop; Cenaclul Ziarului Milcovul, condus de
Ion Roșu; “Milcovia”(Casa Armatei, UTC, Teatrul “Pastia”,
adică pe unde erau primiți, împreună cu Dumitru Pricop, Virgil
Huzum, Cristi Boss, Florin Paraschiv, Apostu Vultureanu-Tex,
Virgil Panait etc); “Luceafarul”, București (1975-1976); Cenaclul
Scriitorilor Vrânceni “Duiliu Zamfirescu” condus de
scriitorul Gheorghe Neagu.
Cenacluri înființate de autor
“Lumină lină”, Sibiu, 1970, la inaugurare participând
Șt. Aug. Doinaș și Ioan Negoițescu; “POESIS”, Mărășești,
1976, transformat în “SPAȚIUL MIORITIC”, iar din 1992 devenind
“DOR DE EMINESCU”, cu activitate neîntreruptă
până în prezent. A fost cenaclul cu cea mai bogată activitate
din zonă, aici întâlnindu-se focșănenii, odobeștenii, păncenii,
adjudenii, tecucenii, regretatul și uitatul pe nedrept Ion Baciu
de la Tulnici, gruparea literară de la Rm. Sărat etc, atât în
ședințe de lucru cât și în spectacole de poezie ce nu se vor uita
niciodată, Mărășeștiul devenind definitiv un adevărat focar cultural.
Reviste întemeiate de autor și la care a colaborat
Revista de Istorie și Artă CLIO, Mărășești 1998; LICEUL
MEU, Mărășești 1999; BUCURIA COPIILOR,
317
EVANGHELIA a V-a
Mărășești 1999; AMPHITRYON, Rm. Sărat 1998, redactor
fondator Florin Ciurumelea; Salonul Literar, Focșani, Gazeta
literară vrânceană, Focșani, Oglinda literară, Focșani; Saeculum,
Focșani. A mai publicat sporadic la “Revista V”, Focșani;
“Convorbiri literare”, București; “Ardealul literar”, Deva, precum
si in ziarele locale.
Volume publicate
“Chemarea Scorpionului”, Porto-Franco, Galați 1991,
poezie 60 pag.; “Evanghelia a V-a”, Ed. SAS, București 1996,
poezie, 115 pag.; “Nunta Continuă”, Zedax, Focșani 2003,
poezie, 127 pag.; “Psalmi”, Zedax, Focșani 2003, poezie, 32
pag.; “Logodnicul orei patru dimineața”, ZEDAX, Focșani
2004, poezie, 32 pag.; “Lamentouri”, Zedax, Focșani 2005,
poezie, 32 pag. și “Cartea de Aur a Orașului-Erou
Mărășești”, Ed. Roland, Focșani 2004, 80 pag. (un exemplar
unic la Primărie și alte 12 exemplare de protocol), “Evanghelia
după Constantin Ghiniță”, eseuri, Ed. Rafet, Rm. Sărat
2006.
Contribuții și amprente
“Laudă vinului”, poezie bahică 1996; “Mărășești -
ghid turistic”, împreună cu Al. Deșliu in 2001; “Emanoil Petruț”
(Al. Deșliu) 2003. Referințe de suflet la “Strigăt Clandestin”(
Paul Spirescu) și “Singurătatea Nisipului” (Ștefania
Oproescu). În 1993 apare cu un grupaj de poezii într-o antologie
literară a Jurnalului de Vrancea și în 2003 într-o altă
antologie “Al Evei trup de fum”, ambele îngrijite de
Gheorghe Neagu.
318
CONSTANTIN GHINIȚÃ
Lucrări proprii traduse în alte limbi
“În numele Tău, Poezie”, Zedax, Focșani 2005, ediția
întâi și în 2006 ediția a doua.
Activități literare, artistice, sociale
1975: bogată activitate literară și culturală la Focșani,
într-o aceeași atmosferă de boemat. Cenaclul POESIS de la
Mărășești devine locul unde se adună scriitorii din Vrancea și
din țară. 1997-1998: deschide subredacția ziarului Milcovul de
Mărășești. 1999-2002: scoate la Mărășești foaia de opinie și
informație “Jurnalul de Mărășești” (redactor șef). Din 1994
devine membru fondator al Fundației Cultural-Sociale “Vrancea
literară”. În 1992 și 1996 înființează în paginile ziarului
Milcovul una dintre cele mai bine primite rubrici permanente
“Predica de Duminică”. 1998: înființează la Mărășești Comitetul
de Sprijin și Inițiativă – (CSI). 1997: membru fondator în
Colegiul Ligii Scriitorilor Vrânceni, înființat de Liviu Ioan Stoiciu.
1999: înființează Festivalul anual “Parada Revistelor Școlare
Vrâncene” la Mărășești, iar în 2000 SALONUL NAȚIONAL
AL LITERELOR VRÂNCENE, transformat în 2005 SALONUL
SCRIITORILOR VRÂNCENI DE PRETUTINDENI,
tot anual și tot la Mărășești, ajuns la ediția a V-a. 2004:
înființează MUZEUL VETERANULUI ROMÂN, premieră
națională la Mărășești; la inițiativa Centrului Cultural Român
din Paris, inaugurează la Mărășești, în mai 2006, FESTIVALUL
INTERNAȚIONAL “PRIMÃVARA POEȚILOR”.
319
EVANGHELIA a V-a
Referințe critice
1. “Evanghelia a V-a” de Constantin Ghiniță sau cum
trăiește un poet la Mărășești - Corneliu Fotea în Salonul Literar;
2. “Un nume nou în poezia vrânceană, Constantin Ghiniță” -
Florin Muscalu în ziarul Milcovul; 3. ”Un palimpsest al credinței
și al durerii: Evanghelia a V-a de Constantin Ghi niță” -
Gheorghe Istrate în Curierul Românesc; 4. “Evanghelia lui
Constantin Ghiniță” - Marin Ifrim în revista “Amphitryon”,
Rm. Sărat; 5. “Constantin Ghiniță - Evanghelia a V-a“ – Ion
Murgeanu în Curierul Românesc; 6. “Un poet liturgic al Cetații,
înfricoșat de abisurile interioare: Constantin Ghiniță – Evanghelia
a V-a”, Valeriu Anghel - Milcovul; 7. “Schița de portret: Poetul
Constantin Ghiniță - Un Iezechil la Regi” - Virgil Răileanu,
în revista de Istorie și Artă CLIO și în volumul Veșnicia Astrelor;
8. “În templu nu se intră decât cu trupul Afară” - Constantin
Ghiniță – “Evanghelia a V-a”, Mircea Novac, în
suplimentul literar ECART, București; 9. “Un poet din Vrancea
- Constantin Ghiniță”, Ion Machidon, Destine, București; 10.
”Poezia lui Constantin Ghiniță, amfitrion de Mărțișor” - M. Dumitru;
11. ”Împărătească zi a Poeziei cu Constantin Ghiniță”
- Gh. Prodan în ziarul Milcovul; 12. ”Monahul poeziei vrâncene
și enoriașii lui“ - Gh. Neagu în Gazeta literară vrânceană; 13.
”Destine literare - Constantin Ghiniță în Poezie” – M. Dumitru
în ziarul Milcovul; 14. Cronica literară la „Nunta Continuă”-
(Apariții neașteptate) Cosmin Dragomir în ziarul Milcovul; 15.
”Despre Nunta Continuă” - Liviu Grăsoiu în Convorbiri literare;
16. Inventivitate (Vitrina Cărților) în Convorbiri literare -
”Despre psalmii lui Constantin Ghiniță” - Emilian Marcu; 17.
Victoria Milescu - ”Despre poezia lui Constantin Ghiniță”, în
revista “SUD”; 18. Constantin Miu - ”Despre poezia religioasă
320
CONSTANTIN GHINIȚÃ
a lui Constantin Ghiniță”, în revista “Amurg sentimental”, București;
19. ”De vorbă cu poetul Constantin Ghiniță (referiri la
Nunta Continuă)” - Cosmin Dragomir în ziarul Milcovul; 20.
Viorel Munteanu - parodie la poezia lui Constantin Ghiniță, în
Salonul Literar; 21. Valeriu Anghel (în “Dincolo de toate” și
“Des dimanches de l’herbe”) - ”Taina devenirii” (Le secret du
devenir) - Evanghelistului Constantin Ghiniță; 22. Valentin
Muscă - ”Un nou vrâncean în Uniunea Scriitorilor din România”
- Constantin Ghiniță: “Evanghelistul “ din Mărășești - în
Ziarul de Vrancea; Mircea Dinutz - ”Despre poezia lui Constantin
Ghiniță”, în SAECULUM, FOCȘANI; 24. Florin Muscalu
- ”Iezechil la Regi”, în ziarul Milcovul, Focșani; 25. Florin Ciurumelea
- Parodie: ”Timpul când am fost Iezechil la Regi”; 26.
Viorel Munteanu - Parodie la Iezechil la Regi; 27. Colaborări
permanente cu presa literară vrânceană; Este menționat în
Dicționarul Scriitorilor și Publiciștilor Vrânceni al lui Florin
Muscalu; 2000: și în VOCAȚIE ȘI DESTIN (600 fișe portret
pentru un tablou spiritual-istoric al jud. Vrancea - alcătuit de
Valeriu Anghel si Al. Deșliu);
Premii, titluri
1975 – Laureat al Salonului literar Dragosloveni
“Alexandru Vlahuță”; 1978 – Premiul pentru recital de poezie
– Vălenii de Munte; 1980 – Premiu pentru montaj literar,
Galați; 1980-1989 – Premii de participare la saloane literare și
festivaluri din țară; 2003 – Premiul Revistei “Oglinda Literară”
pentru volumul de poezie “Nunta Continuă”; 2005 – Premiul
de excelență pentru cavalerism literar decernat în cadrul Festivalului
Național de Proză “Duiliu Zamfirescu” Focșani. Din
2005: Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala
Bacău.
321
EVANGHELIA a V-a
Proiecte de viitor
1. Antologie (o altfel de antologie de poezie universală)
5 vol. - la care lucrează din 1974; 2. Manual de religie; 3. Manuale
pentru clasele I-IV; 4. Volum antologic- Cuvinte din CUVÂNT
– 52 de predici publicate de autor în perioada
1993-1996 în ziarul Milcovul; 5. Eseuri; 6. Poezie cu grafică
pentru copii; 7. Cărți de poezie; 8. Monografia orașului
Mărășești; 9. Înființarea unui Centru Socio-Cultural prin
Fundațiile Regale la Mărășești.
II
Numele si prenumele: Ghiniță Constantin
Naționalitatea: româna; Religia: creștin-ortodoxă; Starea civilă:
căsătorit, Sibiu, 1970 (divorțat in 1972) din care a rezultat
un copil plecat de mic în Germania (Emanuel Constantin). Se
recăsătorește cu pictorița Rodica Dumitra din Mărășești în
1977, căsătorie din care rezultă doi copii deosebiți: Bogdan
Constantin și Isadora Lacrima. Zodia: Scorpion. Grupa sanguină:
AB IV. Ritm biologic maxim: 4-8 dimineața. Darurile
Scorpionului: 1948, la vârsta de doi ani se îmbolnăvește
de poliomelită și este salvat cu greu; 1962: este internat la spitalul
Năruja cu hepatită cronică; 1964: operat de hernie și apendicită;
1979: apar primele crize de astm bronșic intricat, boală
care-l va măcina toată viața, devenind corticodependent; 1993
și 1997 este operat de coxartroză și protezat șold drept de celebrul
medic Dinu Antonescu de la Foișorul de Foc; 1999:
moare mama poetului, Elena, iar în 2002 se stinge din viată și
tatăl, Petru Ghiniță, ultimul din cei 14 frați și surori ai
ghinițeștilor. Act de identitate: carte de identitate seria VN nr.
322
CONSTANTIN GHINIȚÃ
264327, Pol. Mărășești 11 ianuarie 2007, CNP
1461110392923. Adresa de domiciliu: Mărășești, Vrancea,
str. Vasile Alexandri nr.2, tel. Mobil 0727.707.231;
0728.929.980 și tel. Serviciu 0237.261.252. Adresa de e-mail:
ghinita.constantin@yahoo.com. Pasiuni: Artele, Noul Testament,
excursiile, pescuitul, colecțiile de antichități, jocul de
bridge, istoria, SF-ul, enigmele…
Situatia materială: Poezia, familia și veșnicele datorii.
Optiuni politice: Credința în Dumnezeu, dragostea de țară și
iubirea de Aproape.
Evenimente social-politice: 1982: Anchetat timp de 6
luni de Securitate pentru poezie politică (cu referire la Scările
de Serviciu); 1987: Desfăcut contractul de muncă cu litera „I”
fiind acuzat de propagandă religioasă în Casa de Cultură;
Mențiune: Nici eu nu am vrut să fiu membru de partid, nici ei
nu m-au vrut.
Activitate profesională și socială: 1967-1968 - bibliotecar
și director de Cămin Cultural Clipicești; în timpul
verii: socotitor CAP; 1968-1969: prof. suplinitor Clipicești;
vara: magaziner MAT Țifești; 1969-1970 prof. suplinitor Șerbești;
1970-1973: locuri de muncă pe timpul verii, în perioada
Sibiului: pivnicer viile Institutului teologic de la Sărăcsău,
Alba Iulia; descărcator vagoane, noaptea, în gara Sibiu; manipulant
la un depozit de sticlărie; serviciul CTC la Uzina de
piese auto; vânzător piață; muncitor abator; perioda Vrancei,
1973-1974: șef de bar în Odobești; 1974-1975: pedagog Complexul
de Internate “Cuza” Focșani; cantaragiu și primitor distribuitor
IVC Vrancea. Perioada București: 1975-1976:
323
EVANGHELIA a V-a
Merceolog IMC ”7 Noiembrie”; scris firme într-un atelier de
pictură; bandistrulant la Acumulatorul; montator piese la uzina
”23 August”; dactilograf particular; săpat gropi cavouri în Cimitirul
Belu. Perioada Mărășești: 1976-1980: responsabil cinematograful
“Lumina“; merceolog șantierul de construcții
Adjud; administrator stadionul de fotbal Mărășești; 1980-1987:
metodist Casa de Cultură veche din Mărășești; instructor cultural
la Cooperativa Meșteșugărească “Victoria”; 1990-1991:
corector la ziarul “Milcovul” Focșani; 1991-1997: redactor și
acționar la ziarul “Milcovul liber”; din 1997 până în prezent:
directorul Casei de Cultură “Emanoil Petruț” Mărășești.
324
CONSTANTIN GHINIȚÃ
Carte de vizită autor
(cronologie)
• 9/10 Noiembrie 1946 – Clipicești, Vrancea;
• 1961 – prima poezie publicată de poetul Valeriu Gorunescu în ziarul
gălățean “Viață Nouă”;
• 1969 – 1972, studii teologice la Sibiu;
• 1972 – înființează, împreună cu poetul Dumitru Pricop, de care îl leagă cea
mai veche prietenie literară, cenaclul literar “Duiliu Zamfirescu”, la Odobești;
• 1974 – primele portrete (cronici literare de prezentare) în ziarul “Milcovul”,
alcătuite de poeții Ion Roșu și Florin Muscalu;
• 1975 – laureat al Salonului Literar Dragosloveni “Alexandru Vlahuță”,
Focșani;
• 1982 – anchetat de organele de Securitate, pentru poezie politică;
• 1990 – este angajat ca redactor la ziarul “Milcovul liber” din Focșani;
• 2005 – membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău.
Cărți publicate:
• 1991 - “Chemarea Scorpionului”, ed. Porto-Franco, Galați;
• 1996 - “EVANGHELIA A V-A”, ed. SAS, București;
• 2003 - “Nunta continuă”, ed. Zedax, Focșani:
• 2003 - “Psalmi”, ed. Zedax, Focșani;
• 2004 - “Cartea de Aur a orașului erou Mărășești”, ed. Roland, Focșani;
• 2004 - “Logodnicul orei patru dimineața”, ed. Zedax, Focșani;
• 2005 - “Lamentouri”, ed. Zedax, Focșani;
• 2005 - “În numele tău, Poezie”, ediție bilingvă, ed. Rafet, Rm. Sărat (în
2006, ediția a II-a);
• 2006 - “Însetat, sufletul nostru”, eseuri, ed. Zedax, Focșani;
• 2006 - “Evanghelia după Constantin Ghiniță”, eseuri, ed. Rafet, Rm. Sărat.
Grupaje de poezii în:
• 1993 - Antologia literară a “Jurnalului de Vrancea”, îngrijită de scriitorul
și publicistul Gheorghe Neagu;
• 2003 – Antologia de poezie “Al Evei trup de fum”, alcătuită de scriitorul
și publicistul Gheorghe Neagu;
• 2006 – Antologia de poezie vrânceană,cu traducere în limba franceză, într-o
selecție realizată de Valeriu Anghel, ed. Palas, Focșani.
Adresa de contact:
Mărășești, Vrancea, str. V. Alecsandri, nr. 2, tel. 0727.707.231 și 0728.929.980;
loc de muncă – Casa de Cultură “Emanoil Petruț”, Mărășești, str. Republicii,
nr.113, cod 625200; funcția – referent I, director, tel. 0237.261.252;
e-mail ghinita.constantin@yahoo.com
SITE www.ghinita.wordpress.com