Comentariile membrilor:

+ banalul care face zidurile accesibile
Florina - Daniela Bordieanu
[28.Dec.04 15:20]
in urma lecturii acestei poezii m-am simtit ca si cum as fi urcat trei trepte: toate trei inalte, toate trei ca de piatra veche si zgrunturoasa.
prima dintre ele am depasit-o la versurile:
"învătându-mă psalmi
de limpezit vatra ochilor"
atunci n-am inteles de ce a trebuit sa urc, n-am inteles de ce piciorul gandului a facut acest pas. asa ca am ridicat si dreptul spre urmatoarea:
"viitorul mi se așează șoim pe umărul
drept mirosind a mosc si femeie "
abia acum am indraznit sa privesc in urma, in jos.
e tot iarna si e o zi, dupa cum spui, oarecare, cu un dor atat de omenesc incat devine obisnuit: dorul "de-ce-n-am-avut-niciodata", un dor care a ros, a cusut, a ars si desferecat din trup nefiinta pana la forma unei scari.
si urc, autorule. cu riscul celor 77 de perechi de pantofi rupti la fiecare cuant de miscare.
urc spre a treia treapta:
"rescriu soarta" "într-un fel de liturghie neagră" pentru ca acel dor de care pomeneam mai devreme "într-un fel de liturghie neagră".
si am ajuns acolo, sus, unde aerul a devenit dintr-o data greu, greu respirabil, unde cerul e mai negru si mai aproape si unde linistea e distilata pe "arpegii ale tăcerii".
*
autorule, poate nu ti-am inteles mesajul
poate.
poate am inteles doar mesajul meu din tot rasunetul unui gand intr-o asa bolta de larga.
poate.
dar, autorule, oare nu asta e rostul banalului? sa fie banal tocmai pentru a trece prin noi.
altminteri am fi doar ziduri.

cu bine,
Dana

P.S. de ce acel subtitlu? de ce karma?

 =  erata
Florina - Daniela Bordieanu
[28.Dec.04 15:24]
erata:
"rescriu soarta" "într-un fel de liturghie neagră" pentru ca acel dor de care pomeneam mai devreme "să mă îngroape pentru încă o noapte".
*
copy/paste mi-a facut figura.
si graba.

 =  .
Claudiu Banu
[28.Dec.04 15:52]
Aceleasi elemente, aproape acelasi cadru, aceleasi simboluri, aceiasi poveste. E adevarat ca nu sunt clisee, pentru ca iti apartin. Sau poate o exista si auto-cliseul.(In cazul asta eu sunt bolnav de el). Enfin sper sa nu te supere parerea mea dar cititorul din mine nu e satisfacut. E poezie, dar nu e Poezie.

 =  Florina, Claudiu
Albu Vladimir
[28.Dec.04 16:48]
Daniela multumesc pentru ca ai vazut acolo mai mult decat o insailare mai mult sau mai putin reusita de cuvinte... intr-un fel intuiam ca de data asta voi fi inteles... ramane de vazut de cine si cum :)
Claudiu... iti multumesc de asemenea ca te-ai obosit sa scrii un comentariu aici... desigur ca e aceeasi poveste, altfel cum ar trebui sa fie? ... zic eu insa ca timbrul vocii s-a mai schimbat iar in final soprana uita sa-si mai cante aria preocupata cu sarmalele si chisca... e intr-un fel un text de sezon :)

 =  In noul an
Andu Moldovean
[28.Dec.04 17:51]
Eu zic, draga Vladi, ca la tine se simte nevoia imperativa de un salt in exprimare. In idee stai bine cladit, mesajul este plin de semnificatii care, desigur, prind bine inimii si sufletului.
Dar forma poetica este saraca, lipsita de elan. Nu vreau sa iei asta decat ca pe o parere, poate chiar ne-avizata (cel putin daca ar fi sa intrebi pe unii si pe altii...), dar fara indoiala sincera.
"Mersul" versului este schiop, impiedicat. Poezia ta este (ca sa folosesc o expresie ultra-uzitata) ca un motor de Mercedes pe o caroserie de Dacie.
Mi-a placut:
"viitorul mi se așează șoim pe umărul
drept mirosind a mosc si femeie
" - intensa imagine a soimului mereu gata de zbor, ademenind cu mirosul de mosc si femeie...
Nu mi-a placut:
"rescriu soarta până la ultima bucată de carne
într-un fel de liturghie neagră
" - nedeterminarea din "un fel de" incurca nepoetic, incurca pur si simplu.
Cu drag,
Bobadil.

 =  Andrei
Albu Vladimir
[28.Dec.04 18:01]
Multumesc Andrei... anul cel nou sunt incredintat ca va incepe sub auspicii mai bune si poate ca voi simti si nevoia de a fi mai bun.

 =  numai bine
dediudanut
[02.Oct.05 19:06]
iti doresc numai bine,vladimir,pentru anul ce vine..
si sunt sigur ca vei simti nevoia de a fi mai bun..

 =  Multumesc
Albu Vladimir
[29.Dec.04 07:15]
Multumesc si aici Danut... cateodata viitorul nu se intinde mai mult decat pana maine... mai sunt atatea clipe de trait din anul acesta.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !