| = tulpini de nostalgie | Stamate Palnie [18.Dec.04 10:26] |
| Ar fi trebuit sa avem luni portocalii si sori imaculati Ar fi trebuit sa ne scaldam pletele in lumina purpurie a stelelor Ar fi trebuit sa ne parcam motocicletele in fata piramidelor Umanitatilor pierdute Sa intrebam intrebarile esentiale Sa ne traim vietile fericiti Sa nu fim singuri. Ar fi trebuit sa ne nastem in fiecare zi Ar fi trebuit sa murim in fiecare zi mai frumos Ar fi trebuit, ar fi trebuit sa fim Dar n-a fost, nu n-a fost sa fie... | |
| = vis | simona marcu [18.Dec.04 10:47] |
| Seara calauzele tac inchise in imagini vinetii statice, rece alearga manjii intorsi cu picioarele in sus pe un cer ce in desfacere inghite pamantul.Atmosfera de cosmar, fara indoiala, din care te trezesti lipicios si infrigurat in lumina diminetii. Bine surprinsa aglomerarea de sensuri ce intareste efectul de imbacsire si ingeunare al visului. Placut, mereu prin preajma. | |
| + Inviat intre pamanturi | Albu Vladimir [18.Dec.04 14:07] |
| Calare pe vant calauza poarta sufletele in brate spre nori ori se face jivina spre a le deosebi de spectrele ce isi traiesc nefericirea in adancurile htoniene... Acel "scorpion incolor" desi poate fi priceput si ca superficilaitate a intelegerii mortii imi pare a fi din neam cu sange albastru, ilustra jivina oferind posibilitatea renasterii si uitarii... leac nu-i in afara de moarte de aceea eu ii port un respect special. | |
| = stil | Alina Manole [18.Dec.04 14:50] |
| Găsesc imagini deosebite în poemul tău, cum sunt fragmentul decupat din spațiutimp: ...în apusul celei mai îngropate dintre zile tac și desfăcîndu-mi brațele a ploaie Un poem în care se recunoaște un anume stil semnat Virgil Titarenco. | |
| = cum se cheama un profet care se repeta? nefiind vorba de insistenta asupra unei | tudor micu [18.Dec.04 16:45] |
| nu stiu, eu am mai citit din virgil mai demult ceva cu tramvaie si suna mult mai proaspat, mai actual adica era vorba despre ceva ce pricepeam (oarecum , sa nu credeti ca vreau sa "inteleg" ce citesc). tocmai ce vad putin mai sus un rind ceva despre stilul VT, iar asta e-ntr-un fel nemultumirea mea. stil? e totusi ceva atit de demodat, sa "ai stil"... dar asta nu e treaba mea. treaba mea e urmatoarea: eu nu vad altfel decit re-inventate (ironic, e o solutie personala) cuvinte precum tropot, urgisit, desferecat, etc. sau nu stiu de ce o poezie, scrisa probabil astazi/ ieri/ saptamina aceasta contine versul : învierile între pămînturi crăpate hieroglific, intr-un overall ton/context destul de serios as spune. sint convins insa ca n-o sa inteleg nici eventualele explicatii, pentru ca vor fi ne-amuzante iar eu sint plitisit din fire as we speak. in rest, termin cu inceputul: notiunea de profet nu poate exista in mintea mea decit actualizata cumva. | |
| = >> tudor micu: stilul, anonimatul și plictiseala | Alina Manole [18.Dec.04 17:12] |
| Atunci când susții despre cineva că are un stil, trebuie să fi citit mare parte din ce a scris, nu numai "ceva cu tramvaie, mai demult" și să fi citit și pe alții. Dacă este demodat să fii recunoscut prin ceva anume, o fi de actualitate să rămâi în anonimat. Și plictiseala, markerul vreunei generații. | |
| = alina manole>> mai degraba fara complexe, sau alte elogii | tudor micu [18.Dec.04 19:28] |
| sa zicem (am scos repede din text): despre visele noastre îmi decupai săruturi din ultimele romane publicate sub pseudonim cu barbă tramvaiele schelălăiau isteric la colțul străzii titlul era despre acele dimineti. facind operatiunea asta de copy/paste am mai citit repede si alte fragmente din VT. citeodata citesc repede, altadata incet, sau deloc. in stare de functie. oricum, nu cred ca am de gind sa citesc integral vreun autor de-aici, nici macar pe cei care imi plac, tu alina fiind cea care a recunoscut un anume stil VT deci probabil tu faci lecturi metodice. iti reprosez tonul pedagogic si nu-i vad noima. eu, asa cum spuneam, ma feresc sau ce tot zic, pur si simplu nu fac niciodata afirmatii legate de stil. nu ma intereseaza. cred ca e treaba profesorilor sau a criticii de care se poate spune ca ma feresc (exista critici amuzanti, care se contrazic si sint preocupati de stil, adica incearca sa si-l reprime pentru a insela cu succes asteptarile celor care prevad opinia lor). pe mine ma intereseaza textele. dar sa nu mergem prea mult pe panta asta cu stilbla bla, dupa mine e obositoare. o ultima precizare: "ceva anume" poate fi si stil, dar nu numai asta. chestia cu actualitatea e simpla pentru mine. doar ca ar trebui sa fie la fel pentru fiecare, si-atunci sa te tii! mai exact si pe scurt, eu incerc sa fac ceva nou de fiecare data cind scriu (nou pentru mine, pentru ca intr-un fel totul s-a mai scris, formele fiind insa in permanenta deschise, nu-i asa?). vei vedea ca nu reusesc. anonimat, da, e o solutie la care ma gindesc si eu de multe ori dar sa luam de exemplu grafferii - dupa mine grafittiul e una dintre cele mai avansate forme de poezie astazi (nu la noi, fireste...). mie imi place ideea de anonimat si canale cit mai diverse de a-ti imprastia expresia, imi place ideea de a suprinde (vezi partea de mai sus cu criticii) in acest sens, anonimatul devine o arma (adica asumarea unor false indentitati). revenind la "ceva anume" nu cred ca o generatie trebuie sa aiba ca marker asa ceva. cred ca singurul marker valabil este diversitatea si abordarea pe masura. asa incit sa pot si eu, si altii, sa-mi mai alin plictiseala :-) d-asta nu sint de acord cu tendintele majore ale talentatilor autorilor tineri pe care-i citesc in bloc, ianush vica ghergut tupa urmanov peniuc chiva vakulovski manasia coman etc - apropo, tu citi ani ai? - dintre care una e intr-adevar o plictiseala d-asta est-europeana, chiar daca impresionanta prin autenticitate, alta un fel de scirba tot oarecum de aici din zona. tu nu crezi de exemplu ca plicitiseala este marca poezie.ro? acestea fiind zise, vreau doar sa adaug ca pentru mine poezia nu e deloc ceva serios, dar de cind am descoperit-o, de curind si cu putine exceptii autori mai incolo de secolul trecut, sint ultradependent de ea si mi se pare una dintre cele mai misto forme de expresie. am ca un fel de unic principiu doar sa vad ce se mai face astazi, in directia asta, caut tot ce e nou si din cind in cind il vizitez pe gellu naum sa zicem, dar parca tot undeva in fata noastra e, nu? | |