= "tocmai când marea mă dezbrăca de alge" | Elia David [07.May.04 08:30] |
Chiar tulburator. Nu transcriu tot textul (minunat), ci doar sfarsitul - cu sirena, prin insasi lacrima ei, pururi ademenitoare ... "îi șopteam printre lacrimi nu nu iubitule niciodată nu am fost o sirenă ademenitoare doar marea aceasta e mitică" | |
= timpul-pește | ioan ravel [07.May.04 09:00] |
atâtea miracole rotindu-se ademenitor încât nu mai știai pe care să-l alegi în care să te contopești și de-atâta incertitudine timpului tău i-a crescut solzi și aripi ascunse i-a crescut... | |
= Elia, Ioan, precizari... | Silvia CALOIANU [07.May.04 09:26] |
Elia, ma bucur ca ti-a placut...Imi par cam...patetica, sentimentala si, cred ca voi prinde momentul azi, desi nu prea am timp!, sa scriu in fuga un alt text, unde sa ma "arat" altfel :) Ioane, stiam eu prea bine, intotdeauna stiu ce vreau, numia c anu spun :), iar timpul era...un animal amfibiu... Ma declar, ca intotdeauna, recunoscatoare ca mi-ati lasat aici reflectiile voastre! | |
= niciodata eu........ | colar gabriela [07.May.04 10:02] |
nu eu niciodata nu am fost o sirena doar tu aveai un ochi de sticla o lampa fermecata si multe culori ce curcubeu de lacrimi iubitule mitice ganduri ascunse sub solzi de timp pot sa visez inc'odata? Te citesc cu aceeasi placere ca in prima zi. Eu as fi spus- ezitam de frica timpului ii crestea solzi-dar e doar o parere la re-citire | |
= "doar marea aceasta e mitică" | Farcău Pavel [07.May.04 10:03] |
"tocmai când marea mă dezbrăca de alge și se pregatea să mă boteze în întuneric de parcă m-ar fi furat luminii lumii nebuniei unde nu trebuia să mă întorc unde nimeni nu avea de mine să întrebe"....asta am remarcat eu în mod special aici, aceste versuri m-au bulversat, la un moment dat îmi spunea că la cît scrii, în curînd o să-ți dezvălui toate laturile....se pare că m-am înșelat..dar emai bine așa... remarc și poza, care e extraordinară pa :):) | |
= Curcubeu de noapte | Adrian Munteanu [07.May.04 10:06] |
Ai început cu imaginea ochiului uriaș, al Sfinxului care , de regulă, pune întrebări,dar la tine este cel care înalță în lumină prin naștere. Decupezi un botez pe întuneric, dar nu în intuneric. E, parca,gestul împărtășirii cu tainele din noi. " Marea mă dezbracă de alge " - parcă am mai auzit undeva. Poate mă înșel. Dacă ești sau nu o sirenă, lasă-ne pe noi să apreciem, dincolo de mitica făptură a mării care îți place atât de mult. În continuare simt dezvoltarea macedonskiană din " Thalasa ", evident cu mijloacele de azi | |
= Gabriela, Paul, Adrian | Silvia CALOIANU [07.May.04 11:21] |
Ma induiosati, voi, pe mine, care si asa sunt azi cam...melancolica/nostalgica :) Adrian, si la mine "sfinxul" pune intrebari, nu ai observat :)? ("venea rotindu-și miracolele pe deasupra capului / mă întreba în care mi-ar plăcea să rămân")... Va multumesc tuturor pentru timpul din care ati croit si pentru mine! | |
= niciodată sirenă... | Vasile Munteanu [07.May.04 11:27] |
poate numai un far sub oceanele sufletelor pentru rătăciții întru cuvânt, întru deznădejde sau întru nimic. Poate numai un trup fără piele și fără solzi, căruia sufletul îi strălucește curcubeu, atât de tare încât noaptea umbra lui rămâne ca o urmă pe cer. Cea mai cromatică urmă-umbră. Poate toate la un loc și "pentru că trebuiau să poarte un nume" cineva, nimeni nu mai știe cine, i-au spus femeii bifurcate Sirena... Cu drag, | |
= milioane de stelutze | Pop Serban Rares [07.May.04 11:53] |
pai acum e clar ca nu mai are sens sa discutam, esti o poeta ADEVARATA cel putzin din punctul meu de vedere. de fiecare data "imi pica fatza" cand citesc poeziile tale. ai universuri incadrate in alte universuri care se rotesc, se modifica, isi schimba apartenentza. ce mai, cool! intrebare: ai debutat deja in volum sau urmeaza? pentru ca e clar ca asta va urma, nu? daca da I want one also. daca nu, de ce, pe cand, unde, cum? cu mult respect si dragoste pooetica al dumneavoastra nabser | |
+ "venea rotindu-și miracolele pe deasupra capului" | Claudiu Banu [07.May.04 13:28] |
Poate ca ascundeam usi albastre sub taceri travestite in rimel Poate imbratisarea marii devenise electrica Poate de vina erau solzii de pe armura in care-mi incurcam itele sufletului Sau poate rana aceea cu care ne decorase un marinar. Poate e numai o mare Primordială Tristete, Am strabatut atatea.. Sirena sau femeie, nu am stiut niciodata sa despart visele Între inima si lume.. Daca tie iti pasa, imi pasa si mie… Leviathan | |
= noaptea marii | Mae Stanescu [07.May.04 16:16] |
tulburator... | |
= esti un zeu | Benea Ionut [07.May.04 21:49] |
Probabil...cea mai deosebita poezie pe care am citit-o vreodata aceasta poezie mi-a trimis petale dumnezeesti... | |
= esti | Gabriela Marieta Secu [08.May.04 08:27] |
nu stiu de unde ai tu in versurile tale atata puhoi de lacrima-mare, poate ca dorul de Marea cea mare rostuieste atat de miraculos fiinta ta... intr-un intuneric Luminos, doamne, Sireno cat de Sirena poti fi!!!! | |
= contariu la "dacă ajungem"..pus aici | Farcău Pavel [09.May.04 17:42] |
mi/a plăcut nespus ultima ta creație dacă ajungem...păcat că nu ai dat voie la comentarii...cel puțin eu nu pot posta nimic așadar am revenit aici să las un gînd bun...poza de asmenea e una specială, eu merg mult pe imagine...poate te răzgîndești la lași să te comentăm....:):) pa | |
= Paul...desi... | Silvia CALOIANU [09.May.04 18:06] |
Pavel, nu am restrictionat si...la mine asa se vede...ca se poate... iti multumesc pentru gandurile bune si...daca "mergi" "mult pe imagine"...sa vad unde "ajungi" tu, pentru ca eu nu vreau, de un fel de frica, nu vreau sa ma gandesc la asa ceva, desi am scris "daca ajungem" :) | |
= Superb | Mihaela Maxim [11.May.04 17:16] |
Sublim, bravo tie ca ne dai si noua!... | |