| = "cu sufletele vraiște" | Elia David [27.Apr.04 22:42] |
| Impresionant. Eu aprind o stea in inima pentru poezia aceasta frumoasa si pentru cea care a inspirat-o. | |
| = cu emotie | Mae Stanescu [27.Apr.04 23:32] |
| veve, frumoasa poezie si tot atat de trista. | |
| = capra australiană | Paul Bogdan [28.Apr.04 06:49] |
| "marsupiul" din prima strofă plasează bucolicul și arhaismul dorit într-un spațiu geografic impropriu. Parcă o văd pe sărmana bunică mulgând o capră hăituită de câini dingo și pe ciobanul aborigen. Nu poți găsi altă metaforăcare să redea protecția oferită de marsupui și care să se încadreze la Cosăuți? E păcat de sentimentalismul poeziei... cu simpatie, Paul | |
| = exceptand "marsupiul"... | Silvia CALOIANU [28.Apr.04 08:14] |
| da, "marsupiul" nu se incadreaza in contextul poeziei, care de altfel, uimeste prin originalitatea sa expresiva: am vazut filmul cu tine copil, atat de clar mi l-am imaginat...M-au traversat si niste fiori emotivi, desigur, desigur... | |
| = marsupiile căprești și leagănul înflorat | Diana Iepure [28.Apr.04 10:42] |
| Elia, Mae! Când postez ceva, știu că îmi veți deschide pagina. Vă mulțumesc și vă aștept cu drag. Pan!:) Silvia! Satul Cosăuți e o localitate exotică, dragii mei...Doar acolo mai puteți întâlni capre cu marsupii. Ele (caprele de-acolo) mănâncă flori albastre, rămurele de salcâm, beau apă din Nistru și au văzut câini dingo doar în vis...Putem merge la taică-meu într-o vară....Că numai așa vă puteți convinge. Cu mult respect, Veverița | |
| = țop-țop | Paul Bogdan [28.Apr.04 10:58] |
| Veverițo, acum, cu explicațiile astea am reușit să am o imagine de ansamblu cât se poate de clară. Mersi! Ce mai fac iezii?:) Salutări veverițoiului! ...același! | |
| = Nazbatioasa | Daniel Dinescu [28.Apr.04 16:21] |
| Foarte frumos! Mi-ai adus aminte de prietena mea, acum acasa, de care mi-e tare dor, numai ea mai foloseste cuvinte precum "nazbatioasa" al tau... :) Sa stii ca trebuie sa vedem cat de curand aceste capre marsupiale, sa le omologam! :) Cu drag, Daniel | |
| = mâca Dochita a veveriței | Flaviu Rizeanu [05.May.04 08:40] |
| Diana, Lucrurile trec si noi trecem cu ele. Ar trebui sa ne bucuram cand "crucea colțuroasă sculptată în piatră de Cosăuți" nu mai cere sa fie curatata de "uitare verde". Impacarea salasluieste in suflete de bunici, de parinti, de copii... Ideea se transmite impresionant si sugestiv. Dar doar revenirea leganata a ritmicitatii si impartirea in strofe o aduce aproape de a mi se parea poezie. Poem in proza sa fie? "sa ascultam [...] teatru la microfon" e o constructie deliberata care vrea sa sublinieze inocenta vremurilor in fata progresului tehnologic sau microfonul a fost gandit ca un difuzor sau tranzistor sau...? pace in minte si iubire in suflet! la buna inspiratie! hyp1 | |
| = Flaviu Rizeanu | Diana Iepure [09.May.04 06:37] |
| Să le omologăm, Daniele!:) Flaviu, "Teatru la microfon" e o construcție deliberată.:)Dar chiar a existat o astfel de rubrică la Radio Chișinău. Ascultam cu plăcere spectacolele radiofonice și le așteptam ca pe o poveste.:) Cu respect, Vv | |
| = Mâca Dochița | Mihaela Maxim [08.Jun.04 16:38] |
| frumos, foarte frumos, cred ca s-ar fi bucurat sa stie cum vorbim noi toti despre ea acum...pe langa stanjenii tai portocalii. o lume parca uitata strans in amintirea ei... | |