| = Argint/negru | Daniel Dinescu [08.Apr.04 17:53] |
| Impresionant de profunda poezie, Lelia, m-a delectat. Ma deranjeaza un pic "copita de-argint a calului negru", mi se pare prea evidenta incercarea de contrast, sunt alaturate prea ciudat doua culori/non-culori, mi se pare ca ar trebui sa schimbi, de vrei... Cu drag, Daniel | |
| = Cu drag | Lelia Voinea [09.Apr.04 00:26] |
| Daniel, sunt bucuroasa ca ti-a placut poezia, iti multumesc pentru aprecieri. Am modificat textul, ai dreptate, era nepotrivit spus acolo. | |
| = "nu am antidot la betia de a vrea" | Mae Stanescu [09.Apr.04 16:34] |
| "am alta forma acum, alta dimensiune", suntem desi aceiasi, mereu altii; fiecare venire, trecere, fiecare ramas si plecat, fiecare anotimp ne lasa cate o cicatrice si tu , cu ceea ce esti si mai esti si incerci sa mai fii... | |
| = Nici un anotimp nu stie sa ierte | Lelia Voinea [13.Apr.04 22:32] |
| Ma bucur sa te intalnesc in pagina mea, draga Mae. Multumesc pentru comentariu. Ai intuit bine, am incercat sa fiu ceva...O vreme...Si apoi m-am oprit. | |
| + nivel | Alina Manole [22.Apr.04 18:19] |
Am reținut în mod deosebit imaginile versurilor: cicatrici în formă de fluturi și viespi se zbenguie deja în pieptul nenăscutei secunde Un poem aproape reușit. În timp, îl vei cerne de cuvintele care fac dificilă respirația versului. Ai altă formă acum... de azi, textele tale vor intra direct pe site. Scrii frumos, într-un stil aparte. Mult succes! | |