| = Da! | Andu Moldovean [24.Jun.04 14:24] |
| Că bine o zisăși, maestre! Imaginea e faină, mi-a trebuit un pic de timp până să prind într-adevăr acea senzație de naștere... dar am reușit și atunci am simțit și durerea... O observație: propoziția a doua "Și totuși..." nu are verb, nu știu dacă așa ai vrut, dar mie îmi sună neterminată :-) Te mai citesc. P.S. Am putea, desigur, să cităm și niște autori mai "neaoși" decât Miller și Shaw care au spus lucruri și mai adânci despre acest subiect... dar poate ca influențele tale s-au depărtat un pic de spațiu carpato-danubiano-pontic, am I right? | |
| = SA DAI NUME LA ORICE VIETATE E USOR???NU FOLOSI POEZIA CA UN DROG,E FOARTE GRE | liviu gradinariu [12.Mar.04 16:29] |
| ...POEZIA NU TREBUIE SA AJUNGA UN DROG...EA TREBUIE INTRODUSA SI IN VIATA COTIDIANA,DACA ESTI UN OM CREATIV...SA-TI FOLOSESTI SOTIA/SOTUL IN MOD CREATIV...VIATA,COPILUL...LOCUL DE MUNCA,SI APROPO STII CINE A FOST CEL MAI CREATIV OM DIN UNIVERS???...ADAM,EL A STUT SA PUNA NUME LA ORICE VIETATE,NUME VALABIL SI AZI... | |
| = Liviu Gradinariu, poezia și Adam | Virgil Titarenco [12.Mar.04 18:45] |
| În primul rînd Liviu, mă întreb dacă știi ce înseamnă a posta cu majuscule pe internet și faptul că probabil în 99% din cazuri este considerat o lipsă de maniere. În al doilea rînd, mă tem că nu ai citit foarte atent ce am scris eu. Tu vorbești despre "a folosi poezia". Eu vorbesc despre "a fi folosit de poezie". Este vorba despre cu totul alceva. Și în general consider un lucru rău a te "folosi" de persoane (femeie, copii, familie,..). Chiar în demersul poetic. De fapt nici nu cred că un poet "folosește" ceva. Dar asta e o poveste mai lungă. În ce privește Adam și Geneza, mă faci să zîmbesc. Probabil îți dai seama de enormitatea pe care o spui afirmînd "nume valabil și azi". Apoi să zicem că am auzit despre "cine a fost cel mai creativ om din univers"(sic!). În orice caz nu cred că acea numire a animalelor a presupus prea multă creativitate. Poate mai degrabă simț de observație și inteligență. Dar oricum, umila mea părere este că scopul textului acolo nu este ca să evidențieze "creativitatea" lui Adam cît modul în care și-a dat seama că este diferit de necuvîntătoare și că este... singur, fără "ea". Dar, marog, fiecare cu exegeza lui, nu..? Încearcă să nu mai scrii cu majuscule, e deranjant... | |
| = Ur right Andrei... ;) | Virgil Titarenco [12.Mar.04 18:49] |
| Ur right Andrei... ;) | |
| = >> Liviu Gradinariu | Alina Manole [12.Mar.04 20:30] |
Te rog nu mai scrie cu majuscule! Altfel riști să ți se refuze comentariul. Vezi la 'Reguli'. Mulțumesc. | |
| = maxima lui Shaw imi este incomoda,de inacceptat... | liviu gradinariu [18.Mar.04 14:54] |
| creativitatea in viata este ca sarea...indispensabila,in orice domeniu.esti de parere ca artistul isi va lasa mai degraba sotia....decat arta?e absurd....devine ca un drog,altfel spus un cult al artistului...idee naspa?daca ai vedea un OZN si tu trebuie sa-i dai nume dupa forma lui,nu implica si creativitatea ?(sau orice lucru nevazut vreodata de tine...eu la porc puteam sa-i spun gagaun,deci cuvantul contine in el ceva semantic,ceva mitic...nu crezi????? | |
| = --- cu respect, pentru Liviu Gradinariu | Virgil Titarenco [18.Mar.04 19:26] |
| Dragul meu, dacă tu te iei la contrazis cu Bernard Shaw, eu mă retrag... tipul mă depășește... iar aici era, zic eu, așa o... "manner of speech"... chiar dacă poate că vrea totuși să spună ceva. Cu numele și creativitatea... nu știu... poate ai dreptate, dar mi s-a părut bombastică hermeneutica ta, atît... sorry | |
| = despre Poezie si poezie | Alexandru Spataru [19.Mar.04 02:00] |
| Virgile, stii ce inseamna "melancolie" in greaca? Constipatie. Iar constipatia se manifesta cam asa cum descrii tu "durerile facerii" poeziei. "chin coplesitor", "senzatia de nascand" care, vezi, Doamne, "te sufoca uneori" - cred ca somatizezi prea tare ceea ce e doar drama unui gust nesigur: de a nu sti sa aleaga. Daca exista cumva vreun mal de vivre al scriitorului, iti spun eu care e. Stiu fiindca in adolescenta am fost scriitor; scriam mult mai prost ca acum, dar eram din cap pana in picioare un "poet". Raul sta in obsesia de a scrie, de a-ti justifica existenta, in cele mai intime resorturi ale ei, prin scris. De a avea o mentalitate comerciala in raport cu cele mai intime trairi si de a-ti pune intrebarea: oare nu as putea sa transform aceasta traire spontana in poezie, cum sa o "valorific"? Asta e o drama si vine dintr-o filosofie gresita: a fi scriitor e o conditie privilegiata, arta e o chintesenta a vietii, prin arta si mai ales prin arta, daca nu exclusiv, traiesti autentic. E ridicarea unui simplu joc - jocul cu cuvintele - la rangul de suprema miza. Acest text e o colectie de adevaruri ieftine, de vechituri teoretice, care par unora impresionante si valoroase doar pentru faptul ca au "patina". | |