| = Waiting for Godot | Daniel Stuparu [27.Feb.04 13:58] |
| Aoleu d-șoară, da' romantică mai ești! Marea se izbea de stânci "ca o muscă de geam" zici tu. Presupun că de-asta era învinețită! În privința finalului, ce pot să zic: Maybe. Maybe not... | |
| = sa folosim engleza acolo unde este cazul | Claudiu Banu [27.Feb.04 14:09] |
| Intai imi cer scuze pentru ca nu voi discuta despre text. Cu totii am fost rugati sa folosim cat mai putin limbile straine in comentarii si doar acolo unde este cazul. Site-ul este "poliglot". Exista sectiuni unde ne putem exprima pornirile anglo-lingvistice. Multumesc de intelegere! | |
| = bingo! ca la noi in familie nu se mai zice evrika de cand si-a pierdut tataia Ka | Anne Marie Oprea [27.Feb.04 14:33] |
| dom'le daniel stuparu, asa sunt eu, romantica pe ici-pe-colo, ca asa e femeile astea proaste, ca mine, care face comparatii cu marea si cu mustele.. asa, ce vroiam sa zic? care va sa zica dumitale nu-ti place de persoana mea, care cum s-ar spune sunt usor "dusa" catre unchiu' Freud, da' ce sa fac, ca la noi in familie numai dusi avem. Mai intai a fost matusa Eulalia care a fugit cu un choffeur dupa care unchiu Freud si au mai fost cateva rude, in general matusi batrane, virgine si romantice, ca mine. | |
| = asta vroiam sa zic d-lui stuparu | Anne Marie Oprea [27.Feb.04 14:35] |
| hmm, vaz ca nu a intrat tot titlul, care era asa: la noi in familie nu se mai zice evrika de cand si-a pierdut tataia Kant proteza si a gasit-o mai tarziu in oala de supa | |
| = "care va sa zica dumitale nu-ti place de persoana mea..." | Daniel Stuparu [27.Feb.04 15:35] |
| Dacă în textele tale n-aș fi descoperit chiar nimic interesant, nu mă mai osteneam să fac și comentarii. Ok? | |
| = yeah, right> monseur zishim monseur scriim >stuparu | Anne Marie Oprea [27.Feb.04 16:22] |
| intrebarea mea este: ce-ti casuna frate pe mine? comenteaza si tu la alta masa. la masa asta se accepta numai comentarii constructive. daca spuneai de exemplu ca nu iti place marea mea invinetita sau comparatia cu musca fiindca.. whatever, nu mai aveam senzatia ca ai ceva cu mine personal. dar cand te iei de mine la modul gratuit si faci comentariile pe care le faci.. crede-ma ca nu vrei sa stii ce cred despre tine ca persoana. despre ce scrii tu nu pot sa spun nimic fiindca nu m-am obosit inca sa te citesc, si incerc sa ma conving de faptul ca ce scrii tu nu are nici o legatura cu caracterul de cacao de care dai dovada. | |
| = anne marie | Jipa Lavinia [27.Feb.04 17:12] |
| draga...daca ai sti cat ma regasesc in tine...si pe mine ma omoara comentariile negative...ma demoralizeaza...dar nu te mai chinui caci nu vor intelege...am incercat si eu... mie imi place cum scrii...imi place mult...esti...eu...doar ca la mine pare mai banal sentimentul pus in cuvinte...parca ai vorbi despre mine... bafta in continuare...si da-i inainte...nu te mai uita nici in stanga nici in dreapta...cineva zicea odata ca viata este ca o cursa de cai...lor li se pun ochelarii aia...sa nu se vada unii pe altii...si privesc numai inainte...fa si tu asa...nu te uita pe langa...vezi-ti doar telul tau.. Caesara | |
| = To err is human, to forgive - Divine. | Daniel Stuparu [27.Feb.04 17:48] |
| Ceea ce nu reușesc să înțeleg e de ce ești mata așa de complexată - e firesc uneori să mai iasă și scântei, nu crezi? În fine, voi ține cont de sugestia ta de a nu-ți mai citi textele - până la urmă se pare că e o pură pierdere de vreme. | |
| + La Senora Anne es mi maestra | Adrian Firica [27.Feb.04 17:58] |
| La Senora Anne es mi maestra. ... A mi me gusta cantar, me gusta viajar a ... Me gusta asi se compone un son ausencia azucenas babalu baia (bahia) barroco basta de clamares inocencia „beauty and the priest” ... Bella Senora, Anne, acum poți să cânți liniștită pe plajă, la mare, unde vrei. | |
| = adrian | Anne Marie Oprea [27.Feb.04 19:38] |
| cum stii tu toate cuvintele cantecelor mele :) si cum stii ca imi place la clima de ausencia.. este comentario es como un beso en mi frente. gracias | |
| = atat | Bogdan Gagu [27.Feb.04 20:43] |
| atat pot sa spun: frumos... | |
| = Precizare | Daniel Stuparu [27.Feb.04 21:37] |
| Susții că comentariul meu nu e constructiv și că fac afirmații neargumentate. Poate că n-am fost suficient de explicit. În primul rând nu-mi cășună nimic pe tine, "frate", în privința asta poți să stai liniștită. Mă refeream - nu fără o doză de cinism, recunosc - la faptul că imaginea respectivă, cu marea care se izbește de stânci ca o muscă de geam nu mi se pare deloc poetică, nici romantică. Ziceam: "Vai, ce romantică ești!" tocmai în sensul în care nu mi se pare deloc romantică comparația cu pricina. Argumentul meu ar fi că în artă încerci de regulă să găsești lucruri adânci chiar și în cele mărunte - adică puteai pleca de la o muscă, de la un purice pentru a ajunge la ceva mai grav, mai profund - vezi poemul The Flea de John Donne. Acum, tu faci exact pe dos - adică comparația respectivă nu are nimic înălțător, estetic în ea - tu în loc să conduci cititorul de la o muscă spre valurile mării faci invers. De ce n-ai zis ceva de genul "o muscă se izbea de geam precum valurile mării de stânci"? Atunci aș fi zis - da, iată o comparație cu adevărat frumoasă, pentru că te conduce dinspre urât spre frumos. Și dacă poemul e cu adevărat memorabil, atunci de fiecare dată când vezi câte-o muscă izbindu-se de un geam - în autobuz, în tramvai sau mai știu eu pe unde - te gândești deja la marea care se izbește de stânci și te înalți sufletește de la ceva insignifiant spre ceva superior - te deschizi de la o percepție îngustă a unui fenomen absolut banal spre întregul univers - marea, munții, luna, stelele, ce-ți mai "cășună" matale. Cam despre asta era vorba. Sper că de data asta am fost suficient de clar. În rest, îți doresc numai bine și succes într-ale scrisului - sincer. Și dacă alții fac glume pe seama textelor tale, poate că e pe undeva și răspunderea ta cu ce texte te prezinți în fața lectorului, care uneori e binevoitor, alteori îți caută nod în papură. Trebuie să te aștepți - zic eu - și la astfel de lucruri pe un site la urma urmei dedicat publicului larg. Mă rog, faci cum crezi. "Frate". | |
| = Încă o precizare | Daniel Stuparu [27.Feb.04 21:41] |
| În ce privește textele mele, nu-ți fac nici un fel de recomdanări, în schimb te asigur că au o legătură cât se poate de strânsă cu caracterul meu "de cacao". Be warned. | |
| = Dezamagire | Mihai [27.Feb.04 23:12] |
| Din cate stiam eu, o persoana care poate sa scrie(constient sau nu) un asemenea text, are mai multa minte si mai multa incredere in sine decat dati dovada domneavoastra,domnisoara Anne Marie Oprea.Se pare ca m-am inselat. | |
| = rafinata mahala. O putem evita? | martin emilian balint [28.Feb.04 00:58] |
| poate ca totusi nu era chiar o critica la persoana, poate ca totusi nu suntem capabil sa ne detasam de text si privim cu luciditate comentariile negative ca pe un lucru constructiv. Astfel cred ca s-ar evita continuarile inutile cu aroma de productie ieftina de film televiziv. Ideea poeziei tale nu este absolut de aruncat. Insa modul in care o faci nu este convingator. Hai sa spunem ca este un text foarte imatur in care nu reusesti sa controlezi cuvintele, si te lasi purtata de imagini stereotipe in constructii pur adolescentine. Dar acest lucru nu inseamna ca din moment ce un text publicat si distrus de critica, trebuie sa renunti la scris poezii. Ar fi pacat de toti "criticiosii" plictisiti in cautare de prada usoara. Cred ca ar trebui sa continui, poate incercand sa gasesti obiectiv un sens pozitiv in comentariile domnului daniel stuparu. A folosi ironia asupra unui text nu se identifica cu atac la persoana, oricat ar fi de inalt nivelul de sarcasm. Urmarile unei proate interpretari de comentarii poate duce la o mahala rafinata, cum s-a intamplat aici si in multe alte cazuri pe site. Un sfat?... Nu incerca sa-ti pui ochelarii de cal pe care ti sugereaza Lavinia Jipa, este intoleranta ideea unui mars, sau unei alergari prin literatur cu ochii acoperiti, fara sa privesti ce se intampla in jurul tau. Cred ca te poti intoarce la poezie si sa lucrezi mult mult mai mult la ea. Este intr-un stadiu inferior, dar nu niciodata nu e prea tarziu. | |
| = bun simt domnilor, si atat! | Anne Marie Oprea [28.Feb.04 11:14] |
| in caz ca nu ati observat, domnul stuparu imi recomanda pshihanaliza si facea observatii pe marginea locurilor in care imi place sa stau ( vezi baia). astea nu sunt consideratii pe marginea textului, ci remarci legate de persoana mea. stiu sa apreciez critica constructiva, si nu ma feresc de ea. nu sunt complexata si nici atat de putin increzatoare in ceea ce fac incat sa reactionez "urat" la critica. ma enerveaza insa nesimtirea, si de asta a dat dovata dl. stuparu cand a comentat textele mele ( vezi" poveste cu cal alb..") aici nu e vorba de dezechilibre sau mai stiu eu ce, ci doar de faptul ca nu suport oamenii nesimititi, si nici nu o sa ii suport vreodata. nu cred ca un comentariu de bun simt ( chiar si negativ) ar fi trebuit sa arate asa cum arata cele facute de dl. stuparu. | |
| = simtul umorului, domnilor, de asta e nevoie aici | Iulia Balcanas [28.Feb.04 11:46] |
| Ma scuzati, dar eu nu vad nesimitirea din comentariile lui Daniel. Vad doar un individ care glumeste cu lucrurile serioase, asa cum pretinde si Anne Marie ca stie sa faca. | |
| + You’ve bee(/a)n warned! :)) | Adriana Popp [28.Feb.04 12:12] |
| Pur și simplu nu pot să-mi țin gura! Domnu’ Stuparu, dvs. sunteți cumva rudă cu ăl de mă bâzâia acum un număr de ani la cap cum că vroiește a-și înființa o bancă?! Mi se tot izbea de vizorul ușii apartamentului trăind cu senzația că-i un tsunami al economiei autohtone post-decembriste… Da’ nu cred totuși, probabil că e doar o coincidență de nume, deoarece rspectivul chiar a reușit să-și înființeze prăvălia de-nvârtit banii altora și-a facut chiar și câteva ture de mare viteză. Păcat că pâna la urmă a amețit… Ce mă tot aia la cap, măi frate, cu poezia trebuie să conducă spre frumusețe (ori s-o exprime de-a dreptul, ceea ce în cutiile de rezonanță ale unora – de le mai spune și craniene – e cam tot aia). Era unul, Beaudelaire, care scrisese o chestie care se cheamă “Les fleurs du mal”, despre care se învăța prin primii doi ani de liceu… Ori domnu’ celălalt, care locuia mai mult în coliba dumisale de la Mărțișor (sătul probabil de prea multă “frumusețe”!) – asta pentru cei care n-au facut liceul la clase de filolgie și-au scăpat de corvoada studiului literaturii universale… Domnu’ Stuparu, încă o rugăminte mai am la dumneavoastră: mergeți, rogu-vă, la vreunul din colegii de breaslă ai unchiului Freud, și rugați-l să vă scape de boala asta de a face din muște valuri sau din țânțar armăsar… Anne nu scrie poezie. Și nici n-a pretins vreodată așa ceva, dimpotrivă! Anne e un fel de pictor de senzații. Cu vorbe… Domnii care n-au găsit poezia în textul ăsta, probabil că îl contetă și pe răposatul Basquiat. Ori nici măcar n-au auzit de el… | |
| = Baudelaire, Arghezi și mioara năzdrăvană | Daniel Stuparu [28.Feb.04 13:09] |
| Cred că e vorba de niscaiva confuzii la mijoc. Estetica urâtului traduce prin definiție o abordare care nu exclude urâtul din spațiul literar, dar încearcă să-l transfigureze, să arate ce poate fi frumos în ceva urât, adică tocmai ceea ce sugeram prin comentariul anterior - de aceea i se spune "estetică a urâtului" și nu doar "urât" pur și simplu - confuzie cu atât mai penibilă, cu cât ni se dă de înțeles că autoarea comentariului cu pricina a făcut liceul la filologie. P.S. En plus, Baudelaire, a drug-addict după știința mea, a sfârșit-o destul de jalnic. Acum, ce putem spune, de gustibus non disputandum. Dacă domnișoara Popp vrea s-o ia pe urmele unor Baudelaire sau de Quincy, e o chestiune care o privește în definitiv numai "pi dânsa". Oricum, noi îi urăm succes. | |
| = de ce nu suntem aici acum? | martin emilian balint [28.Feb.04 18:21] |
| Baudelaire: 1821-1867 NOI: 2004 2004-1867=137 e nevoie sa incepem sa facem poezie baudelaire-iana? | |
| = D-nei Oprea, D-nei Popp, D-lui Firica, si cititorilor | Geo Macadam [29.Feb.04 01:07] |
| Doamna Oprea, va atrag respectuos atentia ca putina decenta nu v-ar strica. In urma nefericitei dvs. proze cabaline, v-am invitat sincer si politicos sa-mi recomandati un titlu reprezentativ din propria-va productie. Tacerea dvs. prelungita ne este cel mai bun raspuns. Pe de alta parte, vociferati steril in acest fir de discutie. Sunteti plina de energie, dar goala de continut, intr-o atitudine indoielnica, care nu va este deloc o carte de vizita trebuincioasa. IQ-ul de care aminteati cu ironie nu vi-l incrementati nici cu fraze englezesti intr-o grafie stangace, nici cu cele spaniolesti schimbate peste masa cu amici chemati la momentul oportun. Singurul secret al devenirii autorului este cel al travaliului neincetat, al onestitatii cu dvs. inseva si, mai ales, cu cititorul anonim. Doamna Popp, domnule Firica, va atrag respectuos atentia ca abuzul de comentarii instelate golite de orice semnificatie, pe care le oferiti cu o generozitate pe cat de dubioasa, pe atat de aiuritoare, aduc numai deservicii. Aduc deservicii d-nei Oprea, care se vede redusa la un stadiu infantil al neputintei de a-si sustine si altfel propria scriere. Aduc deservicii imaginii dvs, ca presupusi autori cu o coloana vertebrala axiologica. Si, inca mai grav, aduc deservicii intregului sit, prin dilutia valorica pe care aceste acte de grup o propaga in mod iresponsabil. Secretul pe care l-am impartasit d-nei Oprea in randurile de mai sus, vi-l impartasesc de asemena si dvs., in calitatea de critic nepartinitor pe care trebuie sa o asumati cu constienta si constiinta. Doamnelor si domnilor, opera literara nu se scrie si nu se citeste prin procura. Va invit asadar sa ne uimiti cu maiestria condeiului, iar nu cu galceava partizana! | |
| = iar orgolii ? | Radu Herinean [29.Feb.04 01:14] |
| partile in engleza sunt extrase dintr-o piesa Counting Crows, pe versurile lui Adam Duritz. de ce da fiecare stelute si cui le da e treaba fiecaruia, nu trebuie sa fiti invidiosi. afirmatiile cu privire la caractere sunt deplasate si nu sunt permise pe site asa ca va rog sa va abtineti. daca nu va place un text dar nu stiti ce nu va place, mai bine va abtineti de la orice comentarii. iar reactiile la comentarii deplasate sunt si ele deplasate, asa ca daca nu schimbati tonul acestei discutii va trebui sa nu mai permitem alte comentarii la acest text. | |
| = Păi da! | Andrei Horia Gheorghiu [29.Feb.04 06:54] |
| E amuzant. E amuzant până și faptul că am început să scriu acest comentariu pe tastatură engleză, crezând că sunt cea română. Când am ridicat ochii în monitor, scrisesem „E amuyant”. Dar trecând peste circ, să trecem la pâine sau, și mai bine, să intrăm în subiect ca-n brânză... Mai sus, cineva pomenea de „poezie”. Da, m-am uitat atent. Se vorbește despre poezie, nu despre poetic. Sub titlu pare, totuși, să scrie „personale”. Asta ce-o mai fi? Și ar mai fi ceva ce nu pricep. De fapt, pricep, dar mă întristează. Deci care va' să zică Baudelaire a fost a drug-addict, ai? Păi și madam Nin ce-a fost? Și Maria Magdalena? Și Freddy? E un complot, dragilor, vă zic. Îi știu eu pe-ăștia de-alde Baudelaire și Vian și alții de teapa lor. Au făcut-o dinadins! Și dacă avem tupeul să zicem ceva, imediat sare câte unul de colo să ne acuze că avem prejudecăți. Las' că știu io... Ah, era să uit... Uite, p-asta cu musca urâtă fluturând batiste la geam și marea măreață cea cu mintea creață împrăștiată pe stânci... n-am priceput-o, neam! D'apăi... șed eu și cuget. Unde-i frumusețea mai mare? În colțul din dreapta, cu șorț albastru și fără tricou, avem reprezentanta anorganică și multiplă agresoare a siliciului, o gașcă inestimabilă de molecule a căror complexitate frizează nulitatea, a căror singură preocupare este să fie „pe val”, iar în colțul din stânga (asta-i aia cu degetul mare-n dreapta) cu ochii roșii și îngrozitor de amețită, reprezentantă a organicului (a.k.a. viață; a.k.a. mirabila sămânță) și victimă a aceluiași siliciu (în urma celui mai mare fiasco biologic de la dinozauri încoace: incapacitatea celui mai complex ochi din natură de a percepe mineralul cel mai răspândit pe glob) musca. Vie, dar muscă. Sau: Muscă, dar vie. Vă întreb pe voi, că eu deja m-am încurcat, mai ales că mei amândouă mi se par neasemuit de frumoase, nu atât prin unicitatea fiecăreia, cât prin vorbele unui tip mai platonic așa, (mă iertați, dar nu mai știu cum îl cheamă) care a avut tupeul să spună că frumosul nu e neapărat subiectiv. Că ar fi măsura adevărului (asta presupunând că majoritatea celor de-aici știu ce înseamnă măsura. Adevărul e opțional. e bonus). Deci, care va să zică, musca-nfiptă-n geam e cam adevărată, nu? De fapt, nu e doar adevărată. E bestială! Și marea, ce să mai discutăm, e la fel de adevărată, pentru că unii dintre noi au văzut-o și pot confirma că este, deci există. Și pe de-asupra, mai e și mare că n-o poți vedea toată, decât pe hartă. Tare deștept băiat ăla de i-a zis „mare”. | |