| = Daniela, | Aida Hancer [05.Jun.07 23:19] |
| Daniela, se pare ca vorbele se impart in mai multe straturi de contiinta.Poemul e condus pe mai multe nivele, si asta reiese din faptul ca eul se priveste pe sine din afara propriei sfere.Un elogiu al femeii,soptit si "agravat" de asumarea, in acelasi timp, a lipsei.Lipseste dinamica unor culori, feminitatea discursului, acestea find inlocuite de o criza tacuta, o criza a pierderii.Ma intreb daca imaginea barbatului e o masca a celelilalte jumatati a eului "rotund" so astfel poemul se inchide, sau e vorba aici despre un fel de iubire care nu se traieste ci se moare, cu demnitate aproape. Ascuns... | |
| = numele-abur | florin caragiu [06.Jun.07 11:06] |
| Văd o de-fragmentare a peisajului, o descompunere în piese emblematice ce rețin amprentele unei trăiri duse până la limita morții în celălalt, întotdeauna fecundă ... Remarc in acest sens: "mergeai după zgomotele pumnilor în cord", "stăteam neclintită să nu ți se transforme numele în abur", "în centrul durerii rămân fecundă", "adevărul moare întotdeauna în celălalt"... | |
| = Aida, Florin | Ela Victoria Luca [06.Jun.07 16:13] |
| Aida, e "touchant" să vezi cum ești văzut, dincolo de scoarțele multiple ale realităților aparente. Da, e un rotund feminin-masculin aici, iar dragostea se trăiește și se moare simultan, fiindcă așa este cu orice clipă a noastră. Mulțumesc frumos. Florin, defragmentarea este pentru a recompune spații interioare vitale și intens locuibile, trainic și imperturbabile, indestructibile. Fiindcă așa fragili cum suntem noi, oamneii, avem nevoie de fire de energie care să ne facă să trecem și prin adevărurile ce mor în noi. Mulțumesc mult. Ela | |
| = Obiecte personalizate ce devin euri | razvan rachieriu [07.Jun.07 12:31] |
| Obiectele care fac parte din decorul lumii tale, le-ai personalizat și ți le-ai însușit, absorbindu-le lăuntric, până au devenit euri. Când totul curge invers și iubirea se diluează până devine “abur”, adevărurile mor “în centrul durerii” celuilalt, iar “erorile de trăire” se ascund în spatele unei “perdele de bronz”. | |
| = Răzvan | Ela Victoria Luca [07.Jun.07 23:47] |
| În fond, ai descris exact fenomenul d eintegrare treptată a lumii în noi înșine, fluxul continuu de obiecte-eu /obiecte-celălalt/obiecte-lume, ce ne construiește și ne deconstruiește, totodată. Mulțam fain pentru această înțelegere din interior a obiectelor-totum. Ela | |
| = obiectele... | Petruț Pârvescu [09.Jun.07 13:41] |
felicitări pentru poem. inspirat vers: "ziua începea întotdeauna invers" cu prietenie, p.parvescu | |