| + lumina de miercuri seara | emilian valeriu pal [03.Oct.06 07:48] |
| Un poem extrem de solicitant care intinde la maxim simturile cititorului. Am sa incep cu obiectiile, pentru ca asa sta bine cititorului. In primul rind, dedicatia probabil pt autor este importanta, insa in corelatie cu textul, reteaza din posibilitatile reale ale acestuia, cel putin din punctul meu de vedere. Ai citeva greseli de typos la muste, dimineta si la apa simbetei, probabil din neatentie. O alta obiectie ar fi lungimea textului. Personal, inclin sa cred ca am inteles ca totul e un intreg, insa textul se prelunge inutil si pe alocuri pare diluat. Are si un iz cliseistic, poate voluntar, si aici ma refer la citeva imagini printre care griul unei saptamini insuportabile sau tigara care se fumeaza singura. Pe de alta parte, poemul acesta se citeste, cred eu, si poate fi apreciat de cei care, la un moment dat, rezoneaza cu sucesiunea de stari pe care ai transpus-o. O disociere cu precizie aproape chirurgicala, fiecare zi e un diagnostic al propriilor tale stari pe care le pui pe o foaie si le observi ca pe un hamster in cusca. Cine are forta sa citeasca pina la capat se va identifica, cu siguranta, intr-una din zilele tale. Textul e salvat de forta si luciditate, toate cuvintele par la locul lor, pina si cliseele sint acceptabile pentru ca nu fac nota discordanta cu peisajul. Putin apasatoare atmosfera, un fel de closer to the edge, prevestind nebunia care niciodata nu vine. Apa simbetei mi s-a parut diluata, iar incepind de la Joi 13, introducerea cifrelor ofera textului o doza de concret mai mult decit ar fi fost necesar. Partea buna e precizia cu care devii observatorul propriilor tale stari si le scrii fara alte zorzoane inutile, un exercitiu de exorcizare si, in acelasi timp, un fel de a te convinge ca toate lucrurile sint inca la locul lor. Personal, am remarcat lunea amara si luminile de duminica seara care, in opinia mea, sustin tot textul. Dincolo de neajunsuri un text bun, e drept-perfectibil, dar bun. Emil | |
| = . | emilian valeriu pal [03.Oct.06 07:50] |
| Erata: am remarcat luminile de miercuri seara. | |
| = mai mult decât bun | Florin Hulubei [03.Oct.06 09:08] |
| Un grupaj excelent, de forță, un melanj interesant între sictir și poetizare a realității. Mi-a plăcut tot, cu o notă în plus tot pentru luminile de miercuri seara. Și încî ceva: "după o sticlă de vin + 8 țigări și mai multe încercări m-a învăluit brusc senzația că tocmai aș fi înțeles câte ceva despre chimia lucrurilor despre viață și moarte despre acel lucru care nu vine care nu se întâmplă și care nu pulsează" | |
| = emilian, florin | claudiu banu [03.Oct.06 14:18] |
| emilian, mutumesc de rabdarea de a parcurge textul si de a-mi transmite reactia ta la el. dedicatia, ai dreptate ,trimite in alta directie dar e si importanta pt mine... greselile typo si nu numai sunt specialitatea mea. mi le asum. meta-creatia de mai sus sufera si va mai suferi modificari, fiindca eu nu sunt multumit de rezultatul de acum. dar aveam nevoie de feed-back si al tau e excelent. un alt aspect enervant e ca nu il pot posta asa cum il am eu in word, cu spatiile, tab-urile etc. nu e vb de nivel de acces sau alte din astea. am nivel cat sa ma satur pe tot restul vietii pe alte site-uri si tot nu-mi iese. nu am rabdare desi stiu si html si putin xhtml, iar ideea de a corecta acum prin text ma sperie. de fiecare data cand ma apropii de el sfarsesc prin a petrece un timp prea mare invartindu-l si rasucindu-l. acum am nevoie sa ma tin putin deoparte si sa vad ce zic ceilalti. m-a bucura asadar si reactia lui florin, si chiar ma face sa vad cate ceva sensuri noi. ceea ce e excelent. sa auzim de bine! | |
| = ciroză hyper-urbană | Adrian Firica [21.Nov.06 11:09] |
| e hepatic. ... poemul unei ciroze hyper-urbane. un transplant costă al dracului de mult, iar tratamentele n-au comesurabilitate. "începe cu neputința ta de a-ți controla neputința și golul care se lărgește mereu în tine" | |
| = ... | Livia Ștefan [21.Nov.06 12:14] |
| referitor la clișee, sunt de părere că unele au avut un succes superlativ și au intrat încă de dinainte de a se forma în secțiunea "oldies but goldies" de unde nimeni nu le gonește, cum nu ai cum să razi de pe fața pământului piramidele sau vinul roșu:P (vezi și Casablanca, filmul - care e un enorm și fermecător clișeu, de la un capăt la celălalt) textul este bun. nu formidabil. merge anexat la Georges Perec "Un om care doarme", e un fel de prelungire numai că aici este foarte mult implicată "the love stuff". îți trebuie mai multă forță, Claudiu. și nu-ți mai inunda textele în expresii prea siropoase. mă rezum la a spune, clișeistic vb.: mi-a plăcut! | |
| = scuze, am mâncat un "N" | Adrian Firica [21.Nov.06 13:10] |
| "comeNsurabilitate" | |