| = transcendenta | ioana bolba [29.May.09 12:34] |
| Teo, imaginea buncii care "pasea apasat pe durere in urma carului", si ciresii albi chiar contrasteaza, de la durere la purificare. indraznesc chiar sa spun ca de fapt, ciresii invita sufletul bunicii macinate de durere la liniste si pace. ori moartea cuiva drag poate fi o impacare dincolo de noi insine, in Dumnezeu. cu drag, pentru memoria lor si pentru cuvintele tale, Ioana | |
| = dintre gânduri | T. Constantin Georgescu [29.May.09 12:38] |
| Acum este vremea cireșelor, plouă în Constanța, în apartament este rece și, citind prima strofă, m-am gândit să-mi pun un ilic, așa cum o bunică își pune spăcelul. Plouă și-mi imaginez cortegiul trist din „urma carului / cu patru boi”. Poate sunt prea tânăr, în ipostaza mea de martor, întors în timp, la ceva pe care-l pricep prea puțin, și, „deghizat în durere” alerg „printre cireșii albi / răspândiți până dincolo de marginea satului”. Presupun că empatia cititorilor este câștigată de această descriere „în culoarea pământului” a unei înmormântări, pe care mortul o regreta, așa cum se spune atunci când plouă, mai ales că bunica ne „privea insistent dintre gânduri”. | |
| = Aș mai fi stat printre cireșii albi...... | Virginia Popescu [29.May.09 15:33] |
| O poezie de o mare frumusețe, o melopee îngânată parcă de vântul care duce cu el petale de cireș ..... Candoarea copilului, candoarea florilor de cireș, candoarea sufletului simplu...... Primăvara, vântul morții te poate purta departe ca pe o petală, sau ca pe un fulg de păpădie: sus, tot mai sus, spre cerul azuriu.... Excelent poem, Teodor Dume, mi-a mers drept la inimă .... Sincere felicitări !... Am reținut câteva imagini deosebite: "o singură dată am văzut-o îmbrăcată în culoarea pământului în sâmbăta Floriilor când și-a rujat zâmbetul cu un cărbune ce mirosea a cireș pășea apăsat pe durere în urma carului" "aș mai fi stat printre cireșii albi dar liniștea roasă de un lătrat zburătorit mai păstra mirosul din urma mortului" | |
| = O liniște nisipoasă | Iolanda Bob [29.May.09 16:20] |
| Evocarea e caldă și limpede...dar titlul e irezistibil. Până spre sfârșit conține toată povestea. | |
| = re* ioana bolba, t.c. georgescu... | Teodor Dume [29.May.09 16:53] |
| ioana, mă bucur să te știu aici cât mai aproape de mine și textele mele. îmi faci o mare bucurie. te mai aștept ca pe un oaspete drag. mulțumesc mult domnule t. c.georgescu, mulțumesc mult pentru punctarea stărilor care încearcă să închege acest ritual al ultimului drum. desigur că părea o sărbătoare unde oamenii sunt triști și acel moment nu-mi-l puteam explica atunci, copil fiind. iar bunica ...aceeași dintotdeauna pentru toți cea mai bună ființă de pe pământ pentru nepoți. multă stimă și ar fi o bucurie să-mi onorați invitația de-a trece cât mai des prin textele mele. sunteți o prezență activă care bucură și construiește cu sinceritate, teodor dume, | |
| = Imagini topite... | Emil Iliescu [29.May.09 17:49] |
| Imagini topite sub floarea de cireș, singura ce poate să ne mai aducă aminte că totuși suntem muritori, în timp ce ea, primăvară de primăvară, ne zâmbește iarăși... Nemuritori ca florile de cireș ne sunt părinții și bunicii adormiți sub zumzetul albinelor harnice... Cu prietenie, Emil Iliescu P.S Cu toate că nu am lăsat un semn al trecerii mele, ori de câte ori pot, poposesc în grădina cuvântului d-voastră cu aceeași plăcere cu care, copil fiind, mă ascundeamn în lanul de grâu, ca să ascult privighetoarea. | |
| = re* virginia popescu... | Teodor Dume [29.May.09 18:01] |
| virginia, mulțumesc mult pentru trecere și semnul lăsat. ai o inimă largă, dăruiești cu suflet. mulțumesc mult, teodor dume, | |
| = re* iolanda bob... | Teodor Dume [29.May.09 18:06] |
da, iolanda aici e cuprinsă povestea noastră a acelora care, copii fiind, n-am știut să punem întrebări morții. în noi era privită, atunci, ca o sărbătoare la care vin să se închine toată suflarea satului, numai că mințile noastre de atunci n-au știut să perceapă evenimentul în sine ca pe un revedere fără întoarcere. doar cireșii albi simbolizau salutul la care n-am știut răspunde și evident ploaia, aburul ei și culoarea pământului... mulțumesc mult cu sinceritate, teodor dume, | |
| = Cireșii | Liviu-Ioan Muresan [29.May.09 18:23] |
| copilăriei și ai experienței trăite cu mintea copilului. Da, aceasta am trăit-o cu toții, copii fiind nu am înțeles apăsarea momentului. Acum, ca persoane îngrijorate, înțelegem și regretăm clipele neînțelegerii. Poemul e emoționant, apoape stoarce o lacrimă. Și eu nu lăcrimez prea des. Mulțumit, LIM. | |
| = bunica tăcea și mă privea insistent dintre gânduri | Dana Stefan [29.May.09 21:18] |
| femeia aceasta este dintre acelea care, intr-un anume anotimp, stia ca-si va aseza toate maruntisurile vietii intr-o cutie pe care va scrie cu mana ei: " aici sunt puse de mine in pastrare, pentru folosinta nepotului meu, toate cele multe si marunte din viata asta, ce mie nu-mi mai folosesc la nimic". cine nu are batrani sa-si cumpere. noi prea norocosi am fost. fericiti suntem. un gand pios bunicii tale. pentru tine teodor, toata consideratia. Linea | |
| = teo | cezara răducu [29.May.09 21:30] |
| am intrat special ca să-ți spun că am să citesc poemul tău ori de câte ori îmi va fi dor de degetele noduroase ale bunicii, care își aranja hainele de moarte în fiecare zi cu o mare bucurie. niciodată n-am știut de ce.mulțumesc.aveam nevoie azi de un poem.eram prea. cu gânduri albe, rara | |
| = re* emil iliescu, liviu ioan mureșan... | Teodor Dume [29.May.09 22:07] |
domnule emil, ce mult mă bucur să vă văd trecând prin fața casei mele. mulțumesc mult și vă mai aștept. multă stimă LIM, da, prietene, sunt momente în viața noastră (cine spune că NU, minte)când suntem nevoiți să scăpăm câte-o lacrimă pe ascuns. inconștient sau nu, dar tot o facemn. mulțumesc pentru aplecare asupra textului cu prietenie, teodor dume, | |
| = mulțumiri, Dana Stefan... | Teodor Dume [29.May.09 22:21] |
| dana, trecerea ta pe aici, deși rară, e un moment de păstrat între gânduri care astâmpără la nevoie și vindecă de tristețe. commul tău e o desprindere din suflet, o firimitură adusă pe palme ca un gest și dăruită cuvântului întru înțelegerea a ce noi percepeam, copii fiind, atunci. commul tău e un poem dedicat măicuțelor, mamelor și bunicilor și ce frumoasă rostire! " aici sunt puse de mine in pastrare, pentru folosinta nepotului meu, toate cele multe si marunte din viata asta, ce mie nu-mi mai folosesc la nimic". mulțumesc și te mai aștept. ești un oaspete care onorează stimă și considerație, teodor dume, | |
| = teodor d. | Nache Mamier Angela [29.May.09 22:38] |
| un poem miscator,unic,care se scrie cu sedimentele unui ocean de dragoste pentru semeni în special si pentru umanitate în general | |
| = mulțumiri, cezara răducu... | Teodor Dume [29.May.09 22:52] |
| cezara, mă bucur sincer că te afli alături de mine încercând să aflăm răspunsul la acel DE CE...E cutremurător sentimentul care se propagă din povestea bunicii tale pe care n-ai înțeles-o atunci, dar iată că astăzi ne cutremurăm în fața răspunsului. mulțumesc mult pentru gândurile tale sincere. te aștept ca pe un oaspete drag. și nu uita că prezența ta îmi confirmă existența pe acest site cu prietenie, teo | |
| = re*nache mamier angela... | Teodor Dume [29.May.09 23:10] |
| mulțumesc pentru aprecieri. e un lucru deosebit când cineva simte fiorul transmis din cuvânt. mă bucură mult prezența ta. te mai aștept cu sinceritate, teodor dume, | |
| = acest poem | ciutura carmen luminita [30.May.09 00:06] |
| pune semn egal pe cireșii albi,sâmbăta Floriilor și "mi-am răsturnat privirea pe-o parte și-am înhămat un zâmbet deghizat în durere"atâta resemnare în fața implacabilului nu se poate regăsi decât în ființa țăranului romăn pentru fiecare lacrimă din sufletele noastre, bunicii ne vor mângâia pe creștet înainte de fiecare vis , cu stimă,L | |
| = apel ( sa-l treceti la offtopic dupa 24 de ore va rog ) | Dana Stefan [30.May.09 05:12] |
| teodor, ai adresa mea de mail la biografie. trimite-mi un mail pe adresa ca sa pot lua legatura cu tine pentru ca saptamana viitoare vin in țara, si voi fi in vacanta la oradea cateva saptamani bune. Linea | |
| = re* ciutura carmen luminița, dana ștefan... | Teodor Dume [30.May.09 17:10] |
| carmen-luminița, nici nu știu ce și cum să-ți spun. ai un suflet de neegalat. mulțumesc pentru oprire dana, mulțumesc pentru revenire o să fac tot posibilul să iau legătura cu tine cu sinceritate, teodor dume, | |
| = mulțumiri vouă... | Teodor Dume [02.Jun.09 09:44] |
| mulțumesc tuturor pentru participarea sufletească la evenimentul care, deși textul l-am postat acum două zile, a avut loc azi, mai precis pe 01iunie, când o bunică a trecut la cele veșnice. consider că există o rânduială a lucrurilor, poate divină, pe acest pământ *dar bunica nu avea încredere în umbrele cu toate că era frig și ploua aș mai fi stat printre cireșii albi dar liniștea roasă de un lătrat zburătorit mai păstra mirosul din urma mortului bunica tăcea și mă privea insistent dintre gânduri și-și pipăia spăcelu ud, - singurele ei lucruri rămase din toată ființa...* multe mulțumiri, același, teodor dume, | |