| = "vine dimineața și rupe din iarbă prefăcând ziua în soartă" | silvia caloianu [27.May.09 08:36] |
| "ochii mei erau niște bătrâni un el și o ea prinși de mână" - un vers de o rara profunzime poetica. de remarcat ritmul circular, menit sa amplifice impactul asupra cititorului / ascultatorului. eeeeeee... prea-prea trist, poemul acesta, cu nunate mioritice in stil silistean! apropo, mesajul meu consolator :D, mesaj de Jeanne d'Arc: daca ai ghinion in dragoste, ar trebui sa ai mare noroc in alte lupte - iti spune cineva care stie si zambeste usor. (in filmul rusesc "soare alb in pustiu" se spune cam asa: "nu am noroc de moarte - voi avea noroc de dragoste"). | |
| = ochii mei erau niște bătrâni | dan herciu [27.May.09 08:40] |
| text bun în spirit siliștean...repetiția(răspuns) "nimeni nu știe" dă farmec textului unde întrebările (căutări) curg firesc spre un final original și puternic: "Da...când aerul doare paserea se înalță și pleacă Acasă la nimeni" fain! p.s. am o "obiecțiune" :cred că titlul nu e cel mai inspirat..sau poate mă înșel:) | |
| = foarte frumos când întorc spre casă silvia caloianu și dan herciu | florian stoian -silișteanu [27.May.09 08:53] |
| surprins plăcut bucuros și întreg fiindcă de ani buni silvia caloianu așa nu a mai ostenind prin lăsatu semnului foarte mulâumesc pentru citanie citație motivație silvia Dane dragă e bine dacă și din partea ta bate vîntul semnelor și mulțumesc aștept și alte păreri | |
| = *** | Marina Nicolaev [27.May.09 09:48] |
| De multe ori drumurile în ciuda tuturor predicțiilor duc "Acasă /la nimeni" chiar dacă iatacurile încep să înmugurească și totul se întâmplă ca "din priviri un petec de pământ cu iarbă mare și deasă cu un liliac înflorind lângă o fântână din a cărei ciutură rece apa numelui să le ajungă acasă", și totuși... Un poem marca Silișteanu al cărui drum literar "prin străini" este străjuit brazilor înalți și verzi tot anul în orice colț de lume unde "soarele măsoară nopții o distanță" de s-ar duce, ca numai acela să-l întoarcă inevitabil, de fiecare dată, spre casă "din cimitirul zilei trecute prin care treceau îngeri cu aripi întregi". Mușcatele sunt florile vădanelor...de ce oare tocmai ea, bănuita, născută parcă din "umbra mărului ce piatră se rostogolește mereu înspre cine" iată îndeplinește "ziua în soartă" și fără să știm, noi ceilalți, "le-a pus blând undeva în fereastra dintre viața ei și viața mea"? Liturgic poem al drumurilor dedicat păsării înălțate pe desemnul inimii. P.S. Un titlu posibil ar fi fost și "nimeni nu știe". | |
| = Cuvântul Acasă... | ioana matei [27.May.09 09:56] |
| iată Poezia!...pași ai luminii prin materie..."care casă ce lemn să fie acela din care se face fluierul prin gura căruia pleacă în lume nuntașii?" "Da...când aerul doare paserea se înalță și pleacă Acasă la nimeni" locul unde începe Iubirea un text cu un mesaj copleșitor | |
| = Florian | Liviu-Ioan Muresan [27.May.09 22:50] |
| îmi permit să nu citez. E greu, comentariile pe aceste texte se susțin pe citații. Mie îmi place limbajul, îmi place lejeritatea, îmi place degajarea care nu e reală, dar se citește subtil. Îmi place aranjarea cu grijă a paginii, chiar dacă e la prima plesneală. Pentru că acestea toate definesc poetul. Și poetul are stil și nu se confundă. LIM. | |
| = Marina Nicolaev, Ioana Matei,Liviu Ioan Mureșan | florian stoian -silișteanu [29.May.09 15:07] |
| Marina doamnă e semn bun când lași aici părerea ta.M-am gândit la sugestia privind nepotrivirea titlului și cred că în scurtă vreme o să umblu prin mașinăria poemului pentru a desăvârși. Ioana și Matei mulțumesc dumneavoastră pentru apreciere și bucur pentru vedere de mesaj Domnului Ioan Mureșan adresez binețe și spun că nimic nu e mai frumos pentru om când omul vede și aude cum împreună se întîmplă ceva | |
| = măi pasăre! | cezara răducu [30.May.09 19:07] |
| ce spui tu aici? ,,probabil le-a pus blând undeva în fereastra dintre viața ei și viața mea,, ,,rumenește uneori din priviri bărbați înalți după care merge spre casă,, nu e ghinion, e doar vocea ursitoarei. mi-a plăcut, știi că nu fac commuri ,,elaborate,,. aș strica farmecul. rara | |
| = cezara | florian stoian -silișteanu [31.May.09 14:30] |
| păi spun și trag din pipă ascultări vechi strig și urlu din strigarul meu de seară pentru ca femeia din tine să audă femeilor din lume și iată mă bucur mai ales că știu cum că nu și nu elaborezi tocmai ca farmecul să se nască mulțumiri | |