| = punct | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| orice poem care debuteaza cu ideea ca dumnezeu a creat ceva pt mine are de pierdut. de 2000 de ani auzim placa asta ca el dios a facut si-a dres. am vrea si noi altceva. se poate? :) ai imagini frumoase ( inceputul de exemplu ) dar personifici si "epopeizezi" la greu. de descrieri asemenatoare cu proza nu mai vorbesc. | |
| = claudiu | Dana Marinescu [17.May.09 14:35] |
| poemul nu debutează cu ideea ca Dumnezeu ar fi creat ceva. Intenția mea a fost de a sublinia ura. Poate nu a fost cea mai fericită alegere asta: "Dumnezeu n-a creat nimic mai înfricoșător decât ura". Aici ai dreptate. O voi rezolva. Dumnezeu… e doar un personaj. Cât despre personificare, mie una nu imi displace deloc. Iar epopeea… probabil te așteptai la ceva mai scurt și condensat, deși nu mi se pare că m-aș fi întins în asemenea hal. Și nu vorbesc despre nimic istoric, legendar sau mai știu eu cum. Poate acțiunile sunt puțin ieșite din tipare… dar nu e nimic eroic în a ucide dragostea. Sau? Decorul nu e semnificativ. Cât despre personaje… ură, dragoste, Dumnezeu, dracii, moartea, tu, eu…. nu le-am creionat extraordinare și supraturale. Poate doar aici unde cineva poate sta cu “cu ceru-n urechi.” Și cu “toți norii în cap”. În rest… lașitatea le cam privează de importanță. Nu sunt nici legendare, nici “vedete internaționale”. Și obiectivitatea aici lipsește cu desăvârșire. Ms. Pentru compliment. Da, imaginile… Ah, dacă se poate câteva exemple de descrieri asemănătoare cu proza. .. n-aș vrea s-o iau pe urmele lui Balzac. O să recitesc și eu dar poate mă ajuți tu mai repede. Mulțumesc de ”popas” | |