| = spectator virtual | nicolae tomescu [29.Jan.09 17:52] |
| fotografia semnată A.T. Schaefer care surprinde o scenă din premiera spectacolului Lady Machbet de Mezensk la Opera Bastille din Paris, textul aproape ca un program de sală, m-au transformat, și pe mine, în spectator virtual. (ar fi fost minunat dacă ați fi atașat și câteva momente muzicale care să ilustreze cel puțin scena din fotografie) Fraza: „Reabilitarea sa târzie nu a șters însă consecințele acelei perioade nefaste din viața compozitorului, respectiv anchetele la NKVD, amenințările cu deportarea și execuția ofițerului care se ocupa de acest dosar” se referă la faptul că și ofițerul anchetator a avut de suferit? Cu gânduri bune | |
| = re | Marina Nicolaev [29.Jan.09 18:15] |
| Domnule Tomescu, ofițerul care se ocupa de cazul Chostakovitch a fost într-adevăr executat la ordinele lui Stalin. Această operă a fost interzisă: subiectul nu corespundea imaginii "realismului socialist" din acea vreme. Chostakovitch a fost nevoit să îndure anchete dure pentru creațiile sale "decadente". Rostropovitch plecând în exil a reușit să salveze și să ia partitura operei întrucât soția sa Galina Vichnevskaya, a cântat în rolul principal. La sugestia dumneavoastră, adaug textului câteva link-uri spre câteva fragmente din spectacol. | |
| = la musique avant ... | Nache Mamier Angela [29.Jan.09 18:27] |
| deci Nietzsche avea dreptate ca fara muzica viata ar fi o eroare... articol interesant ,caci sunt la 1000 de kms de paris...,deci merci pentru generozitatea de a-l scrie si darui simturilor nostre în "agonia"... | |
| = îmi place avântul ăsta regizoral-iconoclast | Anghel Pop [29.Jan.09 19:55] |
| nu știu dacă fotografia grăitoare surprinde chiar scena "mulțimii ce asistă la violarea servitoarei dezbrăcate pe scenă", dar observ că viziunea costumierei e cu adevărat minimalistă, iar interpretele și-au intrat la maxim în roluri, judecând după figurile lor zâmbitoare și satisfăcute pare a fi o coregrafie postpostmodernistă incitantă, mai că aș da o fugă până la Paris pentru scenografia asta mai ales că e Șostakovici mersi de efortul tău, Marina, de a ne ține la zi cu marea cultură a lumii | |
| = . | alexandru moga [29.Jan.09 20:14] |
| opera s-a numit initial katerina ismailova libretul scris de sostakovici si a preis dupa nikolai leskov. premiera a avut loc la leningrad - la 22 ianuarie 1934 in plina teroare stalinista - la aproape un an distanta in timp adica la 1 decembrie 1934 kirov avea sa fie asasinat si tavalugul crimelor inceput au murit dupa unele surse aproximativ 11.000.000 de oameni in acele epurari staliniste (pana in 1938) si de data asta toti erau membrii de partid sau simpatizanti ca burghezia daduse ortul popii mai devreme in razboiul civil urate vremuri mizerabile ca sa zic asa - mie imi place actul IV cand convoiul detinutilor se indreapta spre siberia crima katerinei urmata de sinucidere are toate ingredientele unei poeme ca sa zic asa | |
| = & | Marina Nicolaev [29.Jan.09 20:35] |
| De altfel, Rostropovitch (sau Rostropovici) a fost expulzat în 1974 când i s-a retras și cetățenia sovietică; prietenia lui cu Aleksandr Soljenițîn și cu Andrei Saharov, ambii laureații Premiului Nobel, și în egală măsură cu Chostakovitch precum și atitudinea sa contra regimului l-au costat exilul. Dar dincolo de aceste tragedii ale vieții, Chostakovitch este considerat unul dintre cei mai mari compozitori ai lumii. Deși “Lady Machbeth de Mzensk” a fost considerat "Haos în loc de muzică" de către susținătorii regimului stalinist această operă reprezintă un simbol în Arta contemporană. | |
| = & | Marina Nicolaev [29.Jan.09 21:04] |
| Imaginea (reprodusă din Ligne 8 - jurnalul Operei naționale din Paris -, întrucât era absolut interzisă fotografierea în timpul spectacolului) reprezintă pe Eva-Maria Westbroek (Katerina Lvovna Ismailova)în închisoare (cred că am postat la sfârșitul articolului link-ul de pe youtube și la secvența de acolo); costumele, după cum vedeți, sunt efectiv simbolice, însă vocile sublime. Secvențele dn spectacol ca violarea servitoarei pe care muncitorii beți o dezbracă (servitoarea fiind mânjită cu noroi pe scenă efectiv de grupul dezlănțuit), întâlnirea "sexy" a Ekaterinei cu Serguei, sau bețivul care descoperă cadavrul soțului întâmplător, urinându-se și scotocind după băutură, sau "cadavrele" urcând perfect pe verticală (o reală echilibristică), sunt perfect și extrem de sugestiv realizate. Psihologic, totul este șocant, acesta fiind nu numai meritul regizorului austriac cât și al interpreților. | |
| = precizare cronologică | Marina Nicolaev [29.Jan.09 22:30] |
| Dimitri Chostakovitch a compus “Lady Macbeth de Mzensk” în 1932, dedicând-o soției lui, Nina Varzar, cu care tocmai se căsătorise; premiera fiind mai târziu la Teatrul Mic din Leningrad în data de 22 ianuarie 1934. Era a doua lui operă. Inițial a dorit să scrie o trilogie dedicată femeii sovietice (în care eroina principală purta numele Katerina Izmailova), însă l-a cucerit nuvela lui Nikolai Leskov, pornită de la un fapt divers. Primul proiect a fost abandonat în favoarea nuvelei lui Leskov. Opera a avut sute de reprezentații la Leningrad și Moscova. Stalin vede opera abia în ianuarie 1936 și Chostakovitch devine "dușman al poporului"... După reabilitarea compozitorului, în 1962 când Teatrul de artă din Moscova pune în repetiții “Lady Macbeth de Mzensk”, conducerea teatrului schimbă titlul în „Katerina Izmailova”. | |
| = . | alexandru moga [29.Jan.09 22:43] |
| confesiunile verei davadova metresa lui stalin (leonard gandlin - confesiunile verei davadova, iubita lui stalin - editura paideia 2003 ) spun altceva si anume ca stalin a fost prezent la premiera din 1934 dar a lasat pana in 1936 transarea problemei cu sostakovici asta era stilul lui de gruzin viclean se juca cu victimele asa cum se joaca pisica cu soarecele ii placeau foarte mult amanarile pentru ca asa dintr-o data sa loveasca necrutator | |
| = re | Marina Nicolaev [30.Jan.09 16:47] |
| Mulțumesc. | |