| = îl salut doar ca să-i dau de veste că-i zi. | stefan ciobanu [09.May.06 16:03] |
| frumoase versuri 'iarba crește fragedă și provocatoare în curtea spitalului îmi vine s-o calc dar îmi amintesc că nu mai am tălpi ' 'în curând vizitatoarele vor fâlfâi nerăbdarea' mi-a placut si mi-a adus in inima filmul Moartea Dl Lazarescu fara nicio legatura desigur :) numai bine. | |
| = parere | emilian valeriu pal [09.May.06 16:37] |
| L-am recitit de vreo trei ori si nici nu prea stiu ce anume m-a impresioant: vizitatoarele care-si iau zborul, o ioana fara talpi sau un M care asteapta viata? Mia tac si incerc sa-l simt. Drag, Emil | |
| = parere | Motoc Lavinia [09.May.06 18:12] |
| Bine redata atmosfera din curtea spitalului, convingator si percutant pana la oase, o singura obiectie as avea, sectionarea poeziei, poate ar suna mai bine intr-un tot, nu stiu , e doar o impresie. | |
| = Ioana | maria balan [09.May.06 19:51] |
| de ce imi plac poeziile tale? (intrebarea e pentru mine, probabil si raspunsul, pe bucatele si destul de incoerent). poate din cauza strafulgerarilor pe care le isca din realitati frante, surpate, atit de greu de greu de ordonat, de disciplinat si inaccesibile celor mai multi. poate si datorita felului in care lumi paralele gliseaza, se ating, se intersecteaza in poezia ta. la tine poezia este intotdeauna un gest dramatic de introspectie, cu o expresie pe masura...(cred ca n-am citit nicio 'dulcegarie' in textele tale). nu e usor sa scrii o astfel de poezie, te vad foarte scrupuloasa in'laboratorul' tau, supunand analizei propriile stari, captand relevantze si sensuri. cu admiratie. | |
| = viața bate filmul | ioana cheregi crișan [10.May.06 06:29] |
| Ștefan, trebuie să-ți mărturisesc că eu nu am văzut filmul...încă. te mai aștept. Emil,se pare că ioana cea fără tălpi a fost...:) mulțumesc. Lavinia, mă bucură mult prezența ta aici. despre felul în care am fragmentat textul...cred că intenția este de a sublinia ideile sau imaginile respective, de a conferi o mai mare claritate prin organizare. nu știu dacă îmi iese. mulțumesc. Maria, sunt impresionată de felul în care ai citit acest text. e într-adevăr o introspecție, o analiză a percepțiilor pe care le am în legătură cu pacienții mei și cu suferințele lor. mulțumesc. | |
| = viața bate viața | dorin cozan [10.May.06 11:17] |
| pe undeva as schimba cate ceva, poate chiar as renunta la unele versuri. in ansamblu, placut, in special, zambetul.. | |
| = unde, cum | ioana cheregi crișan [11.May.06 19:52] |
| Dorin, îți mulțumesc, dar aș fi fost și mai bucuroasă dacă specificai unde anume simți că ar trebui făcute modificări în text. | |
| = * | zeia nob [12.May.06 17:49] |
| imi place, imi place, imi place...mi se pare perfecta | |
| = nimic nu e perfect | ioana cheregi crișan [13.May.06 12:05] |
| îți mulțumesc, Elena. | |
| = medicii merita toate onorurile | Tudor Negoescu [13.May.06 13:37] |
| Impresionant tragismul acestei relatari,Ioana. Spun asta fiindca tocmai am fost sa vizitez un prieten, aflat pe patul de suferinta in spital. Vazind atita suferinta umana strinsa in spatiul restrins al unui salon de spital, spun ca medicii care trateaza aceasta suferinta, care iau contact permanent cu ea, merita toate onorurile! | |
| = Tudor, | ioana cheregi crișan [14.May.06 12:48] |
| nu m-am gândit niciodată ce onoruri merită medicii. când sunt acolo sunt în război cu boala alături de pacient și cred că pacientul merită totul, el este cel care trece prin iad. zâmbetul lui este cea mai mare onoare, crede-mă. | |