| = nu cred ca e o poezie de atelier. | Leonard Ancuta [20.Aug.08 23:18] |
| mai are niste scapari, de altfel multe tecste din pagina principala au carente epocale, insa aici verrbul inca sustine o constructie. are ce-i drept pretiozitati cum muchia intunericului mallul despartirilor sau aura de cala, dar nu e patetic, nu are erori ortografice. finalul e relativ bun. poate va mai ganditi. | |
| = ancuta:) | Dafina David [21.Aug.08 02:53] |
| acu juma de an nu primeam nici macar comentarii aici- nu e ciudat sa nu priemesti comentraii pe poezie, e cumva fin, dar opusul face placere. primul a fost de la tine daca nu ma insel :) /mi-a prins bine atunci/ poezia se scrie si in lipsa 'primei pagini'. ma simt bine in atelier, nu am pretentii stupide, am fost in 'atelier' o viata, fara nicio rampa, fara nimic. si am cunoscut si rampa, 'scena'- sunt de 2 ani intr-un cenaclu frumos, :) dar litaratura nu e facuta pentru 'scena', poezia in special nu e facuta pentru 'scena'. dansul, muzica, teatrul, ele sunt facute pentru scena. cu asta m-am deprins pana acum. mallul despartirilor e o pretiozitate. e adevarat. dar si eu sunt cel putin la fel de pretioasa si adevarata. :) si tot ce sunt si scriu imi asum, chiar si indecenta si slutenia, chiar si comentariile de prisos. :D | |
| = încă o nedumerire... | eugen pohontu [21.Aug.08 08:47] |
| ca de obicei (fiind un constant cititor al tău), sunt siderat de decizia unor(cine?) de-a trimite poemul la atelier, nu știu, or fi găsit cevașilea greșeli 'agramaticale', li se pare textul siropos(excesul de sensibilitate se pedepsește) și nu e, mă rog, am epuizat întrebările... mie mi se pare un poem bine închegat, cu trimiteri filosofice susținute de metaforă, cu un ritm melodic aproape fără cusur, aș spune, sper să nu greșesc, o foarte frumoasă poezie de dragoste(inteligent criptată). sigur, sunt câteva 'forțări'(balansul între sensibilitate și frust, cotidian) în discursul poetic(remediabile zic), remarcate și de antecomentatorul meu, dar, decizia îți aparține, în esență acest text este un poem 'de facto' și este o rușine trimiterea lui la coș!!! aș fi curios dacă editorul cu pricina și-ar motiva demersul... cu prietenie, eugen | |
| = o | Alexandru Maria [21.Aug.08 10:55] |
| descriere frumoasă, așa cum ne-ai obișnuit. totuși, întrebare: ce trimiteri filosofice ai făcut în textul ăsta? dacă ai făcut vreuna :) | |
| = raspunsuri | Dafina David [21.Aug.08 14:06] |
| * cala inflorita e cu trimitere la timp, si in special la timpul feminin, frumusetea care se implineste-infloreste treptat, se roade, se duce. e o privire in viitor, coridorul trecut 'inainte' , ** mallul despartirilor e punctul vechi dar in dublu l si punctul modern de confluenta a societatii, a familiei- e o amintire la care recurge eul in transcendera timpuli, e ca o privire dinainte intreprinsa inapoi:) caci mallul e inca cel al unirilor, al cumpararilor, al morilor- puternice ori de jucarie. din viitor se vede diferit. e doar o altrenanta de timpuri si de sensibilitati, o alternanta de sine/sinuri/sini. planul secund si cadru e camera patrunsa de umezeala, femeia lipita de 'tabieturile' ei*** foenul, cartea, plapuma cu pene, tacerea si singuratatea, masurarea bijuteriilor/ accesorilor si porilor deschisi in ea. ma bucur ca place poemul, Eugen. nu stiu ce sa zic despre editori si treaba asta, probabil n-am strans toate calitatile necesare 'publicarii'. dar ai dreptate, uneori, ai vrea sa stii cum se sustine asta, avand in vedere ca exista texte mai slabe decat asta in prima pagina. oi fi eu narrow minded? care no more! irelevanta faza pana la urma. suntem cum suntem, da suntem luptatori cand e vorba de po misiune buna. :* referirirle filozifice explicite lipsesc, mari. implicit, nu cred sa existe poem frumos fara 'nuante' filozofice. :) | |
| = da, | Alexandru Maria [21.Aug.08 14:33] |
| dar e o distanță destul de considerabilă de la nuanță la trimitere, nu crezi? | |
| = hm | Dafina David [21.Aug.08 15:20] |
| proprietatea termenilor e rasturnata in literarura artistica, :) cred ca despre asta e vorba. sa-l intrebam pe eugen, despre ce trimiteri e vorba. :P n-am patruns dincolo de descriere seara? ma gandesc, oare nu tot ce e scris e deDESCRIS? | |
| = nu | Alexandru Maria [21.Aug.08 15:30] |
| am spus asta :). chestia este că poeziile tale sunt foarte vizuale, cu foarte multe detalii, uneori voit sufocante. de unde și faptul că am spus "descriere" și nu m-am pus să îți fac o... exegeză :). nice pun ;) cu drag, ma | |
| = o la un alt 0 | eugen pohontu [21.Aug.08 15:48] |
| nu cred că e necesar să glosăm pe 'trimiterile filosofice', ele există intrinsec întro poezie elaborată cu o criptică specifică liricului, dar, cine vede, vede, cine nu, să-și 'moduleze' commurile pe text, nu pe impresii culese din commurile altora, adică pe marginea textului... părerea mea rămâne aceeași, bun poem! eugen | |
| = :) | Dafina David [21.Aug.08 16:48] |
| pun, nu-i cam mult pun? :)))) , ma? sa inteleg ca poeziile mele sunt de la 3D in sus , aha :D long time before and after. stiu ca nu faceai exegeza, nu ma prea pretez cu textuletele mele la asta, asa cum moby nu se preteaza decat frust cu snobii . :))) te pup, asa e eugen, poezia e manusa, se muleaza dupa fiecare mana in parte. ma incearca sa fie rautacios, nu stiu de ce. | |
| = o1 | Alexandru Maria [21.Aug.08 16:48] |
| comm...ul meu era pe text și îi cerusem părerea autoarei în legătură cu acele "trimiteri" (care de fapt nu sunt trimiteri) de care vorbeai. bine, din titlu văd o "trimitere" de care spui la timp. apoi, în prima strofă iar timpul: buze vechi, mallul despărțirilor, și la sfărșit moara... care poate fi de jucărie sau de vânt, aș spune eu. lupta cu timpul. înainte de seară (care este seară) frumusețea (care este feminină, dacă spune dd) se arată așa cum este ea - devenire (sau alterare) + un strop de ascundere (tenul grăbit să-și ascundă crăpăturile). totul se acoperă cu cerul. a doua strofă - ploile sau degradarea. aici timpul este substituit de apă, o eroziune care devine interioară. fiere și colagen - două cuvinte care să sublinieze nu frumusețea ci urâțenia corpului (bine, colagenul nu este numai o substanță existentă în corp, lipicioasă și albicioasă parcă, unind oasele sau articulațiile... parcă). întrebarea apare seara: de ce frumusețea/veșnicia asta urâtă? apare seara pentru că seara nu mai este clipa visărilor ci clipa spoielilor, clipa în care masca fie trebuie dată jos, fie trebuie reîndoită. nu o să mor o dată înmulțit la mult - cel mai fain vers din poezie. simplu, neîncărcat și fecund. ca timpul. văd aici renunțarea la superficialitate. o dată este ea, și nu va fi niciodată de mai multe ori. acum, trimiterile de care vorbeai. eu nu le văd. sigur, atinge câteva teme (timpul, frumosul - ca temă estetică, poate chiar angoasa și sentimentul absurdului în momentul conștientizării mucegaiului). dar, astea nu le văd ca trimiteri. ele, cum a spus dd, dau o nuanță filosofică textului. și atât. textul ăsta este fain și fără să bagi în priză, ca pe un feon, filosofia. din nou, asta am văzut eu aici. și, dacă nu am văzut bine - am văzut cu văd eu. fără intenții belicoase, ma | |