| = pe baraba îl vrem! | Irina Vendis [01.Aug.08 23:07] |
| "piciorul sapă mai adânc decât mosorul" Uff... greu de priceput ce ai vrut să spui. Mi-a descântat ceva finalul... | |
| = irinei | Dafina David [02.Aug.08 02:30] |
| barabas in ghilimele e un hooverphonic, un song :) unul dintre cele mai frumoase de la ei, e doar un motiv. de aia si incheie lejer poemul. barabas limpede e oricare dintre noi. mosorul are legatura cu povestea- firul ala lung tras pe mosor e simbolic, dar se apropie mai mult in contextul asta de mana-frunte, mosor-picior, mosorul tot cu referire la mana. intelectual-fizic, partea de frunte si picior pe de-o parte, mână și mosor pe de altă parte. hihi bugs :) | |
| = eden | L Maria [02.Aug.08 07:42] |
| să încep cu ce cuvinte îmi atrag atenția în text - nu multe sunt de arătat cu degetul: "fruntea vede mai departe decât mâna, i was mugging" (accentul cazând pe mugging-ul acela - este evident de ce, având în vedere titlul precum și ce spune autoarea despre fiecare dintre noi) "numărul l-ai pus în robinet să curgă nemăsurat" (aici văd - în același context al felului în care se află firea umană - că dacă eu sunt Eu și Barbas, eu sunt și Minte și Inimă. eu sunt mintea și bararbas este... cel de după vânt) "zâmbeam picioarele prin ploaie" - fără paranteze: copilăria, prima dintre ele desigur, ciopârțind o poezie bună, ce îți iese? nimic. niște versuri, pardon - niște cuvinte cu potențial frumos (oarecum) dar... doar atât. întregul, in schimb, dă seama de un sens care se vrea transmis. acum, depinde de fiecare daca este păstrator de sens (al aceluia pe care autoarea îl transcrie), sau adeveritor de sens (încerc să mă transpun pe mine însumi, să mă adeveresc, în ceea ce citesc). desigur, pentru a se păstra și sensul inițial, conteaza apropierea dintre... pliuri, lipsa ascunderii căldurii, dacă pot spune așa (și se pare că pot). ps: nu înțeleg ce ai cu iepurașul și... ascultă eden :) | |
| = . | Leonard Ancuta [02.Aug.08 06:10] |
| ai o minte prea complicata. zau asa. daca vreau sa te simt ma simt usor nestapan pe situatie, parca as avea nevoie de un gugle sau un dictionar ceva. cand o sa spui mai direct? | |
| = raspunsuri | Dafina David [02.Aug.08 11:36] |
| i see. de ce suna a liliane paranteza ta, maria? faptul ca stai dupa 'cartoane' nu e problema mea. da lasa sa fie barabas pentru mine acum, ok? mersi. ;) nu-ti face impresia ca ma cunosti. desigur, ai dreptul la o parere, la un pliu,, mai treci daca te ajuta cu ceva. sir, ce sa spun, as vrea sa fie diferit uneori- nu stii cat de mult, but this is me, love me or warp me, nu face nicio diferenta, :) | |
| = e din | L Maria [02.Aug.08 12:17] |
| poezie apropierea de care vorbeam, nu din faptul că te-aș cunoaște face2face. poezia e, după mine, despre apropiere si depărtare, și dintre oameni, dar și în om. ce liliane? desigur, barabas si nu eden. | |
| = mariei | Dafina David [02.Aug.08 12:51] |
| ma intristeaza ca nu poti sa traiesti starea poeziei mele, maria, asta suna copilaresc din partea mea, dar e sincer. poate nu suntem pregatite niciuna dintre noi. admit. eu nu despoi 'cartea' , poate cuvintele, asta e diferenta, si tot pentru asta vad o unitate peste cea de suprafata- nu ca sa fie mai deosebit, dar ca asa se inmtampla. cuvintele sunt putere si fara context. | |
| = pre tind | L Maria [02.Aug.08 13:32] |
| de ce crezi că nu o trăiesc? am spus, penultimul vers e foarte frumos și de sine stătător. dar contextul e mereu acela înspre/dinspre care se fac trimiterile. cuvintele, singure, nu pot face nimic. unitatea de care vorbești tu, cea de suprafață pe care (crezi) că o intuiesc eu, este... adeverirea mea, să spun așa. totuși, cred că păstrez puțin și din sensul inițial al tău. cât despre trăit... nu poți decât să încerci și să pretinzi că trăiești ceea ce trăiește altcineva. oricum, e frumoasă. | |
| = :) | Dafina David [02.Aug.08 14:35] |
| uneori cuvintele iasa din nicaieri. daca poti sa aluneci intra-acolo o sa intelegi. ideea de fapt e sa cante sau sa taca, n-are cum sa nu 'spuna'. nu am cautat o unitate complexa, o poveste, cu toate astea nu cred ca e ceva nelalocul lui in context, si nu cred ca nu extista un context, doar ca e mai abstract decat altele. eu vad. cuvintele sunt putere prin insusi faptul ca preexista comunicarii. de aici. cuvintele sunt natura. | |
| = cazand in off | L Maria [02.Aug.08 21:22] |
| sau... cuvintele nu pre-exista comunicarii, cuvintele sunt doar niste forme pe care le imprumutam de la altii, in care incercam sa turnam un sens, si daca sensul e prea mare - da pe dinafara, si daca sensul e prea mic... zdrangane a gol. da, cuvintele pot fi si putere - si mai ales cand zdrangane. ele, cuvintele, nu au cum iesi de nicaieri. cel mult, ies din noi - si un eu nu e nimic/nicaieri. this is the end, my only friend - the end | |
| = irinei | Dafina David [04.Aug.08 20:54] |
| cum ar fi existat lumea fara sa fii preexistat intr-un cod pe care oamenii nu-l stapanesc? desigur , totul e redus la noi dar totul e redus de noi. poate fi infinit mai mult. | |