| = :( | Alberto M. Popesco [20.Jul.08 10:33] |
| adrian, n-am inteles nimic. am o intrebare, tu stii ce-ai scris aici? sau doar tu ai cheia pt a descifra chestia asta, ca nu o pot numi text. si tot n-am inteles, de ce poezie de 8 martie? plus ca Bi, Ba, Bibi ar inchega un dialog, dar nici asa, n-are nicio noima, e o balarie completa. amical | |
| = Alberto, nu te da înfrânt. urcă, urcă! | Adrian Firica [20.Jul.08 11:25] |
| Alberto, am descoperit Acoperișul Lumii. nu știam că n-am voie. tu, ai descoperit cadavrul Elodiei? Poemul ăsta e primul poem din așa numitul "curent literar antipanicist". ai răbdare: iarba crește și-n tablouri dacă oile au ras-o, orice vas de W.C. e o fântână. fiecare femeie e o zână. | |
| = parere | serban georgescu? [20.Jul.08 12:10] |
nu e bine sa-ti reprimi parturile ca se acumuleaza fac presiune urca pe sira spinarii intra in cap si-uite-asa se nasc ideile idioate | |
| = Șerban, mă onorezi. nu sunt Salvador Dali, dar mă satisface | Adrian Firica [10.Dec.18 14:27] |
| ANEXA I (la "Jurnalul unui geniu") Fragment din ARTA PÎRȚULUI sau MANUALUL FALSULUI ARTILERIST NEDECLARAT scris de CONTELE DE LA TROMPETTE Medic al Calului de Bronz Spre folosul persoanelor constipate PRELUDIU E o rușine, Cititorule, faptul că de atîta vreme tot dai la pîrțuri și totuși încă nu știi nici cum o faci, nici cum ar trebui s-o faci. De obicei, lumea socoate că pîrțurile diferă numai după mărime, iar în rest ar fi toate la fel: eroare grosolană. Tot ceea ce vă înfățișez eu astăzi, analizat cît mai exact cu putință, a fost grozav de neglijat pînă acum, nu doar fiindcă se socotea a fi un subiect nedemn de comentare, ci și fiindcă nu părea deloc susceptibil de vreo metodă anume sau de perspectiva cine știe cărei descoperiri. Greșeală. Pîrțul e o artă și, prin urmare, ceva folositor vieții, o spun și Lucian, Hermogen, Quintilian etc. El e, într-adevăr, un lucru cu-atît mai important, cu cît nimeni nu se gîndește, de regulă, cu intenție să învețe a da pîrțuri. Un pîrț ce, spre-a ieși, s-a străduit zadarnic Și biete măruntaie cumplit a-ndurerat Adesea cheamă moartea grabnic. Cînd stă să dea și ortul popii muritorul amarnic constipat De-un pîrț scăpat la timp se-ntîmplă-a fi salvat În fine, poți scoate pîrțuri cu metodă și cu gust, e ceea ce am să încerc a vă convinge pe parcursul acestei lucrări. Nu ezit deci să împărtășesc Publicului rezultatele cercetărilor și descoperirilor mele asupra acestei Arte despre care dicționarele nu ne spun nimic mulțumitor. Nu sînt pomenite (lucru incredibil!) nici măcar noțiunile de bază ale cărei principii ajung să fie prezentate celor curioși abia acum. | |
| = aviz amatorilor de senzații tari | Adrian Firica [10.Dec.18 14:27] |
| continuare: ... CAPITOLUL I DEFINIȚIA GENERALÃ APÎRȚULUI Pîrțul, pe care vechii greci îl numeau Pordé, latinii Crepitus ventris, vechii saxoni Partin ori Furtin, nemții Fartzen iar englezii Fart, este un compus de gaze, emise uneori cu zgomot, alteori înãbușit, sau chiar pe tãcute. S-au găsit totuși destui autori, îndeajuns de mărginiți, dar și de curajoși totdeodată, care să susțină, în mod absurd, arogant și cu încăpățînare, în ciuda a ceea ce spun Calepin și toate celelalte dicționare existente și viitoare, că vocabula pîrț, luată în sine, adică în sensul ei natural, s-ar referi doar la emisia cu zgomot; ei s-au bazat pe acest vers horațian, care, totuși, nu poate da o idee deplină asupra subiectului: Nam displosa sonat quantum Vesica pepedi*. (Sat.I, 8.) Cine nu pricepe oare cã Horațiu a luat aici numai sensul generic al cuvîntului pedere, a pîrțîi? și de ce a fost nevoie, pentru a da de înțeles cã acest cuvînt se referã la un sunet limpede, ca Horațiu sã se limiteze la explicarea genului de pîrț care face zgomot cînd iese? Fermecãtorul filozof Saint-Evremond avea asupra pîrțului o idee destul de diferitã de sensul vulgar: dupã el, pîrțul era suspin; îi spuse deci iubitei într-o zi, cînd tocmai o delectase cu un pîrț: De chinuri inima mi-e plină Și suspină Văzînd cît ești de-nnegurată Deci pe dată Un biet oftat, de teamă plin Pe gură nu găsi rostirea Și pe-altă parte nimeri ieșirea | |
| = Aha! | serban georgescu? [20.Jul.08 13:46] |
| si, de asemenea, sa nu uitam geniala zicala (din acelasi genial tratat) "Mingere cum bombis res est gratissima lumbis" adica (aviz amatorilor) "A urina cu parturi este o binefacere pentru sale" | |
| = citiți, nu vă sfiiți! | Adrian Firica [20.Jul.08 15:32] |
| Șerban, Alberto: noi trebuie să facem față insațietății oripilante. "diurnalitatea" poate fi controlată. citez: „... nu trebuie să ascundem nimic; pîrțul se slobozește prin anus, cu sau fără zgomot: cu cît natura e mai înclinată să-l sloboadă mai firesc, cu atît e mai mare nevoia de artă. Aceasta, ajutată de natură, conferă pîrțului o naștere plăcută, făcîndu-l prilej de delectare, chiar de voluptate. De unde și proverbul: Viață lungă, sănătoasă, Pîrțul dacă-l lași să iasă Dar sã revenim la definiția noastrã, arãtînd cã ea rãspunde tuturor sãnãtoaselor reguli ale filozofiei. Ea cuprinde atît genul, cît și materia și diferența specificã, quia nempe constat genere, materia et differentia: 1) Include toate cauzele și speciile pe care le vom studia rînd pe rînd; 2) și cum genul sãu e unul bine definit, fãrã îndoialã cã la fel este și cauza îndepãrtatã, aceea care dã naștere vînturilor, respectiv mucozitãților din intestine, provenite din alimente prost digerate. Sã analizãm deci toate acestea cu atenție, înainte de a ne vîrî nasul în clasificãri. Vom spune deci că materia pîrțului este călduță și ușor alterată. Așa cum în țările foarte calde și în cele foarte reci nu plouă niciodată, întrucît căldura absoarbe rapid orice fel de vapori, în cele dintîi, iar în celelalte frigul excesiv împiedică exalările lor; așa cum, din contră, în regiunile temperate plouă îndeajuns (după cum foarte bine au observat Bodin, meth. hist., Scaliger și Cardano); tot astfel, căldura în exces nu numai că transformă alimentele prin alterare, dar, în același timp, dizolvă și consumă vaporii, ceea ce nu se întîmplă în cazul frigului, care tocmai datorită acestor caracteristici este îm¬piedicat să emane vapori. Cu totul altfel stau lucrurile cînd căldura este moderată, împiedicînd astfel transformarea completă a alimentelor; parte din materia vîscoasă din pîntece și din intestine dă naștere gazelor, care devin din ce în ce mai energice, în funcție de gradul de gazeificare a alimentelor. Fermentarea lor, la temperatură nu prea ridicată, produce vapori groși și turbulenți. Fenomenul este lesne de înțeles, dacă se compară de pildă primăvara și toamna cu vara și iarna, ca și prin studierea artei distilării la foc mic.” | |
| = consultati si | serban georgescu? [20.Jul.08 16:13] |
| pentru continuare si detalii http://www.scribd.com/doc/3154327/Salvador-Dali-Arta-pirtului-Elogiul-mustei cu stima | |
| = multumesc , Șerbane! | Adrian Firica [20.Jul.08 16:30] |
| Serban, mulțumesc! m-ai salvat de "diacritice". altminteri ajungeam la "recomandate" pe căldura asta. | |
| = Fel de fel de pârțuri | Ruse Ion [21.Jul.08 04:52] |
| Pârțul care-l face mintea, La nivel de neuroni, Seamănă cu cel ce lintea, Îl produce-n pantaloni! | |
| = Ruse | Adrian Firica [21.Jul.08 09:53] |
| diferențe totuși sunt, una e când trag un vânt, alta e când scriu cuvinte și mă screm să le țin minte. | |
| = club exclusiv masculin: Alberto, Șerban, Ruse și cu mine | Adrian Firica [02.Aug.08 19:05] |
| Universitatea Wolverhampton (Marea Britanie) plasează, într-un clasament al celor mai vechi vorbe de duh scatologice, pe primul loc această traducere/adaptare a unei inscripții sumeriene (bărtână de cam patru mii de ani!): "de-a lungul timpului, chiar nu se știe ca tânăra soție, să nu fi tras la vânturi, în poala soțului de șade." | |
| = ¿ | serban georgescu? [16.Nov.08 10:55] |
| receptionat adulmec | |