| = ganduri bune! | Doru Dorian David [13.Jul.08 18:37] |
| Un poem construit matur, cu alunecari in imagini pregnante, care incheaga vesul! cuvintele alearga placut unul din altul, corabia pluteste limpede printr-un suflet viu tumultuos trece prin mine! "apoi te-am iubit până când epiderma ți s-a dizolvat pe sânii mei/ până când ai năpârlit/ numai așa ai încăput în mine/ acum nu mai poți evada/ lagărul tău sunt eu o barcă pe Eufrat" Da... da poezie buna nu ne-buna! Kalp | |
| = carmen-manuela macelaru, numai așa ai încăput în mine... | Teodor Dume [13.Jul.08 19:14] |
| carmen-manuela, văd aici un poem cu fior care străbate întregul remarc în mod deosebit minuțiozitatea stărilor desfășurate în fragmentul trei (mi-am permis să simplific pentru confirmarea spuselor mele) "trecătorii par niște lumânări/ fiecare un far al singurătății lui/.../în spatele gratiilor nu este igrasie/ este un fel neputință cu același gust infect de zidărie erodată/ decojindu-mi pielea ca pe scoarță de copac/ începi să mă vezi" păi, sunt lucruri mari aici; eleganță-rafinament-maturitate-împlinire numai că nu mă pot împăca (și asta în general)cu forma prozaică, să zic așa, deși ai delimitat versul. la prima citire nu atrage, dar odată parcurs devine plăcut. fără să supăr pe cineva care agreează...(aceată împerechere a poeziei cu proza)îmi cer scuze... acest poem aranjat, ca formă, după toate canoanele poeziei, ar crește în valoare. e doar o părere sinceră stimă și considerație, teodor dume, | |
| = nu voi lăsa urme de praf | Gelu Bogdan Marin [13.Jul.08 19:47] |
| Cuvintele curg cu viteza adecvată trăirii spiritului.Lucruri interesante spuse în formulă literară bine aleasă. Ultimul paragraf dă o senzație benefică de poezie. Plăcută întîlnire. | |
| = re | Carmen-Manuela Macelaru [14.Jul.08 09:23] |
| 3D, nu stiu de ce dar am un obicei prost de a lasa la finalul poemului ceea ce e mai interesant, in timp mi-am format ideea asta oarecum stupida, deoarece aici pe agonia, poezia este, dupa cum am mai spus cuiva intr-un com, un exercitiu la paralele cu tzukahare si o o ultima saritura de final pe masura. teodor, oricat as incerca sa modific poemul sa renunt la forma in proza tot nu as respecta formele bine stabilite ale unui poem canonic, asa cum spui sa incerc. Moda poetică este un fenomen parazitar de mimetism artistic, cantonat în stricta actualitate și, deci, trecător, care – refuzând modelele înaintașilor și vânând cu ostentație noul – propune mereu alte fetișuri, urmărește succesul în locul valorii, confundă originalitatea cu noutateta, cultivă maniera și clișeul în dauna conținutului de esență, constituind astfel o școală a facilității și imposturii. sper sa nu ma incadrez aici. paul, mai intai felicitari pt noua carte citisem de ea in romania literara un numar din martie, daca mai tin bine minte. desi prezenta ta pe site e aleatorie in privinta postarii textelor noi, as fi bucuroasa sa citesc mai mult. va multumesc si va mai astept mcm | |