= călătorie între | Plopeanu Petrache [02.Mar.08 20:37] |
Sincer nu știu cum să mă adresez: domnule Nimereanu, domnule Niculescu sau simplu Ioane. Considerați/consideră că primul pas l-am făcut...intrând pentru prima dată pe această pagină. Am citit de două ori și cred că până la sfârșitul comentariului voi mai citi de 2-3 ori. Asta înseamnă că am găsit multe trimiteri interesante, bune, etc. în ceea ce e scris acum. am reținut pentru posibiliattea de a da drumul mai departe la comentariu: -robot banal -vreau să mă ucid -port centura de siguranță -creșterea rapidă a vitezei Există aici, desigur este cheia pe care eu o folosesc, pot exista și altele, o dorință de a fi protejat de tot ce poate să pară din planul realului și din planul transcendentalului. Realul alunecă peste el brutal sau mai puțin, cu programările lui ceea ce determină o reacție pe măsură: "să bea whisky din țâțele protectoare ale mamei să-și extindă lanurile de tutun în plămâni să-și numere bornele kilometrice cu sufletul la gură". Trancendentalul îl încearcă cu multiple ispite iar singura reacție este aceea a clătinării din cap a realului: "taximetristul mă studiază în oglindă de ceva vreme are impresia c-am îmbătrânit deja și-s puțin cam dus". E o călătorie între cele două planuri, o călătorie ratată însă pentru el, deoarece se pare că niciodată nu a reușit să facă pasul definitiv dincolo: "i want to kill myself but i can't", și bine a făcut Îmi place ce am citit, dar tot nu știu cum să mă adresez: domnule Nimereanu, domnule Niculescu sau Ioane Cu stimă PP | |
= scuze | Plopeanu Petrache [02.Mar.08 20:39] |
Scuze de eroare domnule Nimerencu ochii îmi joacă feste cu prietenie acum PP | |
= pt dl. PP | Ion Nimerencu [02.Mar.08 20:46] |
poti sa-mi spui cum vrei, cei apropiati imi spun Nicu ma simt onorat ca ai trecut pe aici te mai astept! cu mult respect Ion Nimerencu | |
= vitezo-trăire și scrisul-centură de siguranță | Ela Victoria Luca [03.Mar.08 13:35] |
viața la înaltă viteză, personaje anodine de care depindem (taximetristul), o fast-life într-un consumism inevitabil, întoarcerea-n iluziile/idelurile de altădată și câteva repere picate-n neant, falsitatea credinței sau a vieților de după și tot așa, ca și cum, fără centura de siguranță sinuciderea ar fi imediat posibilă. și scrisul poate fi o centură de siguranță bună, isn't it? apreciez poeziile în rimă, dar iată că mă bucură să te regăsesc și în forma asta, îți șade bine, Ion. Ela | |
= parere | Cătălin Ionașcu [03.Mar.08 21:51] |
Dintotdeauna mi-au placut poeziile tale (sau dumneavoastra, desi nu e mare diferenta de varsta intre noi), si am incercat sa citesc cat mai multe desi timpul nu-mi permite. As dori sa spun ca ideea cu taximetristul si viata fast forward m-a dus cu gandul la romanul Riding the Bullet al lui Stephen King in care singura diferenta era ca tipul nu era intr-un taxi ci luase o ocazie. Interesanta poezie, tare stilul; o seara placuta :) cu stima, Catalin | |
= mirare | Mihail Bîrsan [06.Mar.08 19:57] |
mă mir câteodată de ce scrim aceleași texte despre aceeași societate degradată-degradantă, despre același nihilism-nudism, despre același abstract-absurd de fiecare zi..., mă mir... dar textul merită reținut... | |
= multam' | Ion Nimerencu [14.Mar.08 16:40] |
Va multumesc pentru pareri, va mai astept! cu respect Ion Nimerencu | |