| = eugen pohontu, polenul pe gene purifică vederea... | Teodor Dume [20.Feb.08 21:10] |
| am citit poemul tău și mi-a plăcut siguranța în exprimare și ușurința cu care versifici și faci joncțiunea între stări. strofa de final m-a eclipsat. "polenul pe gene, purifică vederea, prin rana privirii cai năvălesc, în vis, pe țărm de har... și marea, prin ochi o risipesc" o să mai revin în pagina ta. cu prietenie, teodor dume, | |
| = lui Teodor Dume | eugen pohontu [21.Feb.08 09:38] |
| multumesc mult, Teodor, chiar ma simt magulit!(fata de cate "ateliere" am:-)) sper ca eclipsa in cazul asta, este de bine? mai treci pe aici, ma voi stradui sa nu te dezamagesc multumesc si pentru prietenie, eugen | |
| = eu vă citesc, | Ninel Vrânceanu [21.Feb.08 15:58] |
| Oricum ce exprimă versurile dvs.este o fluiditate de stări ce nu se pot ascunde și "proteja"...deci sunt aici. | |
| = " de-atâta venin, ochii mi-s vânt," | Doru Emanuel Iconar [24.Feb.08 22:55] |
| Da, ultima strofă este deosebită, te reîntorci fără să vrei la versurile ei, pare un cântec. „prin rana privirii cai năvălesc, în vis, pe țărm de har... și marea, prin ochi o risipesc.” Nu m-ai dezamăgit. Felicitări! Doru Emanuel P.S. Poeziile din Atelier pot fi refăcute. Merită! | |