| = valeriu | Carmen-Manuela Macelaru [02.Feb.08 07:48] |
| primele doua strofe sunt f ingenioase, mi-a placut cersetorul plin de zapada care striga sa fie curatat de tot ce i s-a dat;ideea ca locuitorii parcului nu stiu unde sa-si lasa cantecul e f buna, reusesti mereu constructii inedite. mcm | |
| = cerșetorul bogat | luciana grosu [02.Feb.08 12:08] |
| Valy, Cerșetorul tău e de fapt bogatul lumii acesteia. Fără el, fără "cuibarele" din buzunarele lui, "păsările mari", probabil inspirațiile mari, nu mai știu "unde să își lase cântecul". "Cercurile galbene" de deasupra caselor lor seamănă cu aura Sfinților. Nu știu dacă interpretarea mea seamănă cu intenția ta, dar versurile tale sunt profunde, au mesaj adânc, deși stilul e fără pretenții prea mari. Se simte filozoful din spatele lor. Cu aceeași considerație dintotdeauna, Luciana | |
| = re | Plopeanu Petrache [02.Feb.08 20:17] |
| Prietene, prietene, la mari canoane mă bagi... Cum să reușesc să-mi dau seama ce este cu omul ăsta cu casca de oțel? Să recapitulă poate reușesc până la urmă: -cerșetorul cere să-i fie luată zăpada pentru că așteaptă păsările să-și facă în el cuibare - vine o anumită primăvară. Ce fel? -cerșetorul este unul invers, el dă și nu cere și nu vrea decât cuibarele păsărilor să-i rămână avere -omul cu cască de oțel face ceva: îi scoate mâinile din buzunare - oare de ce ? - și-l ia de acolo ...de ce - să nu mai ia de la el să dea la alții ...de ce - să nu cheme toate păsările la el : lăsați păsările să vină la mine ---el, cerșetorul este mântuitorul ---păsările sunt sufletele noastre ---cuibarele sunt posibilitățile noastre de mântuire deci: -omul cu casca de oțel poate fi .Pilat .fiecare din noi care nu acceptăm sacrul, sau îl vulgarizăm Parcul=spațiul extramundan al Raiului păsările-suflete fără El nu mai pot să-și găsească mântuirea, suflete pierdute Excelent prietene Vali, ești un cerșetor care m-a convins să-mi întorc și eu buzunarele pe dos Felicitări pentru re Cu prietenie PP | |
| = multimesc Manu | Valeriu Sofronie [02.Feb.08 20:28] |
| imi place obiectivitatea ta...ce iti place iti place, ce nu, nu...o spui deschis, fara menajamente...de data asta spui ca ti-a placut si nu pot decat sa ma bucur ca a trecut ceva de la unul catre celalalt... am fost ceva mai ocupat dar promit ca voi relua obisnuita critica a creatiei tale. de citit, o citesc mereu si ma bucur. Acelasi prieten, Vali. | |