| = . | florin caragiu [29.Jan.08 11:34] |
| felicitări pentru articol, fiecare parte trebuie să-și facă auzite părerile ca adevărul să iasă la lumină chiar cu anumite riscuri asumate, mai ales că intrarea Turciei în Europa ar presupune asumarea riscului libertății și dialogului identităților, deci o integrare nu doar pur formală... sunt lucruri foarte puțin mediatizate, cum ar fi și dinamitarea bisericilor din Kosovo din ultimii ani, care arată o fațetă tristă a unui istorii din care se încearcă o reținere selectivă, dirijată uneori mai mult de interese politice și mai puțin de dragostea pentru adevăr în nuanțele lui. Indiferent de împărțirea vinovățiilor intr-un conflict, încercarea de a escamota responsabilitatea pentru un masacru este un lucru trist. Nu este firesc si echitabil să nu te poți exprima liber și păstra specificul național și religios într-o țară preponderent musulmană, după cum se poate exprima și e bucuros s-o facă un musulman într-o țară creștină, să zicem. Reciprocitatea ține de o valorizare a tainei libertății și o cultură a responsabilității dialogului ce se cere cultivată și stimulată. Cred că derapajele extremiste nu servesc în fapt nimănui, nici măcar celor ce le propagă, la o vedere mai de profunzime, taina sufletului fiind iubirea fara de alte substitute si justificari ce pacatuiesc tocmai prin ratarea tintei... | |
| = * | Dana Banu [29.Jan.08 12:20] |
| articolul tău are strălucirea adevărului așezat direct și fără contorsiuni inutile în ochiul lumii iată de ce nu trec mai departe fără să îți las aici semn că am citit cu atenție sincera mea apreciere salut | |
| = de bine | Eugenia Reiter [29.Jan.08 16:40] |
| si aprecierea mea pentru acest articol sh'norhavor lini | |
| = părere | Liviu Nanu [29.Jan.08 18:42] |
| Eu sper să nu ajungi o victimă pe străzile Istambulului sau în Piața Victoriei. E foarte interesant și totodată trist ce scrii, dar istoria trebuie cunoscută pentru a nu se repeta. Și totuși, din păcate, ea se repetă inevitabil, se pare că fiecare generație are nevoie de propria experiență, de propriile-i greșeli. Apreciez și eu articolul, al 192-lea cititor. | |
| = o alta parere | mircea lacatus [29.Jan.08 20:45] |
| acest text nu este numai un articol bine scris ci un ingrijorator semnal de alarma in romania apre o carte cu un asemenea continut cu un asemenea mesaj este intr-adevar uluitor (este?...) fiecare natiune trebuie sa-si asume crimele savarsite impotriva umanitatii asa cum si romania trebuie sa-si asume crimele impotriva tiganilor si evreilor din neagra perioada a fascismului asa si turcia trebuie sa-si asume si sa raspunda in fata lumii pentru genocidul savarsit impotriva armenilor grecilor si nu in ultimul rand al curzilor turcia nu este pregatita inca sa intre in comunitatea europeana si nici nu cred ca va fi prea curand semnat emir (ghiaurul) | |
| = Addenda | Florin Hălălău [29.Jan.08 22:07] |
| Pe Calea Victoriei (cea numită astfel în cinstea cîștigării Războiiului de Independență dus împotriva otomanilor!), în fața Teatrului Odeon, se află bustul lui Kemal Ataturk, conducător al marelui popor prieten turc (am citat din memorie), popor care ne-a încălecat din prietenie cîteva sute de ani cum a vrut. N-ar fi rău să adauge cineva că 1.500.000 de armeni au murit din porunca aceluiași. Pentru acuratețea informației istorice. | |
| = florin | Paul Bogdan [29.Jan.08 23:47] |
| Mulțumesc pentru susținere! Florin, nu Ataturk a pus la cale acele crime. El făcea parte din formațiunea politică "Junii Turci". Asta îl face părtaș, nu... arhitect. Conducătorii "Junilor Turci" de la acea dată au orchestrat genocidul. | |
| = si iar | Paul Bogdan [29.Jan.08 23:54] |
| = 301 d.Hr. | Paul Ionescu [30.Jan.08 11:42] |
| Trebuie să ne amintim, să ne reamintim că Armenia a fost primul stat creștin. Asta spune multe despre acest popor pentru care eu personal am o simpatie deosebită. Turcii nu o să recunoască niciodată genocidul – prea a fost făcut în perioada când Mustafa Kemal trăia – și după cum știm Mustafa Kemal este tatăl Turciei, e greu după aproape o sută de ani să recunoști o minciună care a stat, într-un fel, la baza statului laic turc. Nu au recunoscut ei, rușii, masacrul de la Katin, decât după prăbușirea URSS și asta din cauză că au avut o perioadă de instabilitate, de slăbiciune – am convingerea că Putin în 2008 nu ar mai recunoaște Katin-ul. Turcia este membră NATO și în curând, foarte curând, o să fie membră UE. Turcia este ca forță militară nr.2 după Statele Unite în cadrul alianței. Turcia a fost și este un aliat de bază al americanilor. Turcia a luptat în Coreea, în Vietnam, în Golf, în Irak, în Afganistan. Turcia are o economie dinamică, fabrică orice de la ac la avion, are piețe pentru desfacere și deloc de neglijat are peste 3 milioane de lucrători formați în Germania. În Turcia există de peste 70 de ani așa numitul “echilibru de aur” – orice încercare a fundamentalismului islamic de a ajunge la putere este reprimat fără milă; armata e suverană și face toate jocurile politice – un general din armata turcă are mai multă putere decât președintele. Asta este moștenirea lui Mustafa Kemal. Iar Armenia este un stat care de abia s-a desprins din URSS. Sincer îmi pare rău, dar Turcia are o poziție de forță, Turcia este un arbitru în Orientul Mijlociu, Turcia are relații până și cu Israelul, deci este greu, foarte greu ca armenii să obțină această mărturisire. Cel puțin în prezent sau în viitorul apropiat. | |